Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995

-actualizata la 12.04.2017-

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea.

+ Punere în aplicare Art. 1. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 2. – (1) În afara graniţelor României, activităţile notariale prevăzute de legislaţia în vigoare pot fi îndeplinite numai de persoanele cu atribuţii în acest sens din cadrul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României, precum şi de comandanţii navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc.

(2) Secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri notariale sau sedii secundare ale acestora pot legaliza copii de pe înscrisurile prezentate de părţi, cu excepţia înscrisurilor sub semnătură privată, atribuţie ce nu poate fi delegată altei persoane.

Art. 3. – Prin activitate notarială se înţelege totalitatea actelor, procedurilor şi consultaţiilor îndeplinite de notarul public în exercitarea funcţiei, date în competenţa sa prin lege.

Art. 2. – Activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, în condiţiile prezentei legi.

+ Punere în aplicare Art. 2. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 1. – Activitatea notarială pe teritoriul României se îndeplineşte de notarii publici numiţi în funcţie de către ministrul justiţiei, în condiţiile Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare lege, şi ale prezentului regulament.

Art. 3. – (1) Notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome.

(2) Pe teritoriul României funcţia de notar public se organizează şi se exercită numai în condiţiile prezentei legi, în cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, denumită în continuare Uniunea, şi al Camerelor Notarilor Publici, denumite în continuare Camere.

(3) Funcţia de notar public se exercită numai de către notarii publici membri ai Uniunii, organizaţi în cadrul Camerelor.

(4) În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, notarul public este protejat de lege.

(5) Constituirea şi funcţionarea de forme de organizare a profesiei de notar public, altele decât Uniunea şi Camerele, sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare a oricăror altor forme de organizare sunt nule de drept.

Art. 4. – (1) Notarul public îşi exercită funcţia într-un birou notarial. Formele de exercitare a funcţiei de notar public sunt:

a) birou individual;
b) societate profesională.

(2) În cadrul biroului individual îşi exercită funcţia un notar public, angajaţi cu studii superioare şi personal auxiliar.

(3) Societatea profesională se constituie din 2 sau mai mulţi notari publici asociaţi. În cadrul societăţii profesionale, notarii publici asociaţi pot angaja personal cu studii superioare şi personal auxiliar.

(4) Notarii publici asociaţi într-o societate profesională îşi exercită personal funcţia şi răspund individual pentru activitatea lor.

(5) Notarul public nu îşi poate exercita funcţia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.

Art. 5. – (1) Formele de exercitare a profesiei de notar public vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:

a) în cazul biroului individual – sintagma “birou individual notarial” urmată fie de numele notarului public titular, fie de denumirea biroului, în cazul în care notarul public şi-a ales o denumire;

___________

Litera a) a fost modificată prin punctul 1. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

b) în cazul societăţii profesionale – sintagma “societate profesională notarială” urmată fie de numele notarilor publici asociaţi, fie de denumirea societăţii profesionale, în cazul în care notarii publici asociaţi şi-au ales o denumire.

___________

Litera b) a fost modificată prin punctul 1. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(2) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe însemnele exterioare ale birourilor individuale sau ale societăţilor profesionale, în condiţiile stabilite de statutul profesiei.

(3) Prin contractul de asociere, notarii publici pot conveni ca denumirea societăţii profesionale să rămână nemodificată, în cazul decesului sau al ieşirii din asociere a unuia dintre asociaţi.

Art. 6. – (1) Notarul public este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a funcţiei prevăzute de lege.

(2) Cu respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei, o formă de exercitare a funcţiei de notar public se poate transforma în alta fără a intra în lichidare.

Art. 7. – Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnătura acestuia, este de autoritate publică şi are forţa probantă şi, după caz, forţa executorie prevăzute de lege.

Art. 8. – Actele notariale pot fi efectuate şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi de alte instituţii, în condiţiile şi limitele prevăzute de lege.

Art. 9. – (1) Notarii publici şi instituţiile prevăzute la art. 8 care desfăşoară activitate notarială au obligaţia să verifice, în scopul prevenirii litigiilor, ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze contrare legii şi bunelor moravuri, să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului acestor acte spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele.

(2) În cazul în care actul solicitat este contrar legii şi bunelor moravuri, notarul public va refuza întocmirea lui.

Art. 10. – Activitatea notarială se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Art. 11. – (1) Notarul public îşi desfăşoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcţionează. Pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale, notarul public se poate deplasa şi în afara sediului biroului notarial, în limitele circumscripţiei teritoriale a judecătoriei în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri de notari publici, competenţa teritorială a fiecărui notar public se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripţii. Competenţa teritorială a notarilor publici numiţi în municipiul Bucureşti se întinde pe tot cuprinsul circumscripţiei Tribunalului Bucureşti.

CAPITOLUL II
Competenţa notarilor publici

Art. 12. – Notarul public îndeplineşte următoarele acte şi proceduri notariale:

a) redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic, la solicitarea părţilor;
b) autentificarea înscrisurilor;
c) procedura succesorală notarială;
d) certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;
e) legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor;
f) darea de dată certă înscrisurilor;
g) primirea în depozit a bunurilor, a înscrisurilor şi a documentelor prezentate de părţi, precum şi a sumelor de bani, a altor bunuri, înscrisuri sau documente găsite cu ocazia inventarului succesoral, în limita spaţiului şi utilităţilor de care dispune biroul notarial;
h) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor;
i) legalizarea copiilor de pe înscrisuri;
j) efectuarea şi legalizarea traducerilor;
k) eliberarea de duplicate de pe actele pe care le-a întocmit;
l) activităţi fiduciare, în condiţiile legii;
m) numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special;
n) înregistrarea şi păstrarea, în condiţiile legii, a amprentelor dispozitivelor speciale de marcat;
o) certificarea etapelor procedurale ale licitaţiilor şi/sau ale rezultatelor acestora;
p) procedura divorţului, în condiţiile legii;

p¹) emiterea certificatului european de moştenitor;

___________

Litera p^1) a fost introdusă prin punctul 2. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

q) lichidarea pasivului succesoral, cu acordul tuturor moştenitorilor;

q¹) emiterea titlurilor executorii notariale;

___________

Litera q^1) a fost introdusă prin punctul 3. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

r) orice alte operaţiuni prevăzute de lege.

Art. 13. – Notarii publici pot da şi alte consultaţii juridice în materie notarială decât cele privind conţinutul actelor pe care le îndeplinesc şi pot participa, în calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la pregătirea şi întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.

Art. 14. – Notarul public poate desfăşura, în condiţiile legii, activităţi de agent al Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, precum şi alte activităţi decât cele prevăzute de prezenta lege, date în competenţa sa.

Art. 15. – În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, notarul public are competenţă generală, cu excepţiile prevăzute în situaţiile următoare:

a) procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia teritorială a judecătoriei în care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu;
b) în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii pot alege competenţa oricăruia dintre notarii publici care îşi desfăşoară activitatea într-un birou individual sau într-o societate profesională din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă;
c) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor se fac de notarul public din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care urmează a se face plata;
d) eliberarea duplicatelor de pe actele notariale, îndreptarea erorilor materiale sau completarea omisiunilor vădite se face de notarul public în a cărui arhivă se află originalul actelor notariale;
e) procedura divorţului este de competenţa notarului public cu sediul biroului în circumscripţia judecătoriei în a cărei rază teritorială se află locul încheierii căsătoriei sau ultima locuinţă comună a soţilor;
f) procedura eliberării încheierii cu privire la rezultatul verificărilor efectuate în Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale al Camerelor şi în registrele naţionale notariale ale Uniunii se îndeplineşte de notarul public competent, în condiţiile legii, să efectueze procedura succesorală;
g) orice alte situaţii prevăzute de lege.

Art. 16. – (1) Conflictele de competenţă între notarii publici din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel se soluţionează de către Colegiul director al Camerei, la sesizarea notarului public sau a părţii interesate.

(2) Conflictele de competenţă dintre notarii publici din circumscripţia unor curţi de apel diferite se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii.

(3) Decizia Colegiului director al Camerei sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea notarul public cel din urmă sesizat. Hotărârea judecătoriei este definitivă.

+ Punere în aplicare prin Ordonanţă de urgenţă 80/2013 :

a) contestaţia împotriva deciziei Colegiului director al Camerei Notarilor Publici sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii Notarilor Publici prin care au fost soluţionate conflictele de competenţă dintre notarii publici – 100 lei;

Art. 17. – Secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici îndeplinesc, la cererea părţilor, legalizarea copiilor de pe înscrisuri, cu excepţia înscrisurilor sub semnătură privată.

Art. 18. – (1) Activitatea notarială a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României se desfăşoară pe baza legii române şi a înţelegerilor internaţionale la care România este parte, precum şi potrivit uzanţelor internaţionale.

(2) La cererea persoanelor fizice având cetăţenia română, precum şi a persoanelor juridice române, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României îndeplinesc următoarele acte notariale:

a) redactarea de înscrisuri, la solicitarea părţilor, în vederea îndeplinirii uneia dintre procedurile notariale prevăzute de lege în competenţa misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare;
b) autentificarea înscrisurilor, cu excepţia actelor juridice între vii cu efect constitutiv sau translativ de proprietate şi a actelor privind alegerea, modificarea şi lichidarea regimului matrimonial;
c) legalizarea sigiliilor şi a semnăturilor;
d) darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părţi;
e) certificarea unor fapte;
f) legalizarea de copii de pe înscrisuri;
g) efectuarea şi legalizarea traducerilor;
h) primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi;
i) eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare nu pot îndeplini procedura desfacerii căsătoriei şi procedura succesorală.

(4) Activităţile notariale prevăzute la alin. (2), care produc efecte juridice în România, pot fi îndeplinite de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României şi la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile şi reglementările statului de reşedinţă sau acordurile bilaterale nu se opun.

(5) Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum şi la bordul navelor şi aeronavelor sub pavilion românesc care se află staţionate în raza de activitate a acestor organe, precum şi la domiciliul cetăţeanului român ori în alt loc, dacă acest lucru este prevăzut în convenţiile internaţionale la care România şi statul de reşedinţă sunt părţi sau legea locală nu se opune.

CAPITOLUL III
Organizarea activităţii notarilor publici

SECŢIUNEA 1
Organizarea, funcţionarea şi evidenţa biroului individual notarial şi a societăţii profesionale notariale

Art. 19. – (1) Activitatea notarilor publici se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, în care pot funcţiona unul sau mai mulţi notari publici asociaţi în partidă simplă sau comună, după caz, conform avizului Colegiului director al Camerei, angajaţi cu studii superioare şi personal auxiliar.

(2) Prin asociere, notarul public nu îşi pierde dreptul la birou notarial individual.

(3) Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia au sediul notarii publici. Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin ordin al ministrului justiţiei. Condiţiile şi procedura privind asocierea, respectiv încetarea asocierii notarilor publici, se stabilesc prin regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi.

(4) Asocierea, respectiv încetarea asocierii, produce efecte de la data înregistrării acesteia în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici, denumit în continuare RNENP, ţinut de Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.

+ Punere în aplicare Art. 19. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :SECŢIUNEA a 4-a Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici

Art. 42. – (1) Activitatea notarilor publici se desfăşoară în cadrul unui birou notarial individual sau asociat, în care poate funcţiona un notar public, respectiv mai mulţi notari publici asociaţi.

(2) Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia au sediul notarii publici.

(3) Colegiul director al Camerei avizează asocierea, aviz în baza căruia se emite licenţa de funcţionare pentru societatea profesională astfel constituită.

(4) Pentru avizarea favorabilă a asocierii, Colegiul director al Camerei verifică dacă notarii publici asociaţi au prevăzut în contractul de societate următoarele elemente obligatorii:

a) denumirea şi sediul societăţii profesionale, precum şi durata asocierii;

b) modul în care se vor ţine evidenţele notariale şi fiscale, respectiv în partidă separată sau în partidă comună. În cazul în care evidenţele se ţin în partidă comună, se menţionează notarul public care, după încetarea asocierii, va prelua în întregime arhiva notarială şi economico-financiară;

c) care dintre birourile notarilor publici care se asociază se va închide, precum şi custodele care va prelua arhiva creată de acest birou;

d) biroul în care îşi va desfăşura activitatea societatea profesională ca urmare a asocierii, cu menţiunea, dacă este cazul, că acesta va funcţiona utilizând registrele notariale deja deschise; la sfârşitul acestora se va încheia un proces-verbal care va cuprinde data şi numărul de înregistrare de la care notarii publici şi-au început activitatea în asociere;

e) menţiuni cu privire la cota de participare la venituri şi cheltuieli.

(5) Dispoziţiile alin. (3) se aplică, după caz, în mod corespunzător, şi în situaţia în care unul sau mai mulţi notari publici ies din asociere fără ca societatea profesională să se desfiinţeze sau se cooptează noi asociaţi.

(6) În cazul asocierii, prelungirii sau încetării asocierii, notarii publici vor depune, pentru a fi înaintat Ministerului Justiţiei, un exemplar original al actului juridic prin care părţile dispun asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii. La cerere, se vor înainta şi următoarele:

a) copia actului/actelor juridice prin care părţile au convenit anterior asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii cu unul sau mai mulţi asociaţi;

b) copia ordinelor sau, după caz, a deciziilor prin care s-a dispus anterior asupra asocierii, prelungirii de asociere sau încetării asocierii cu unul sau cu mai mulţi asociaţi;

c) copia ordinului de numire în funcţie sau, după caz, a ultimului ordin de schimbare definitivă a sediului biroului.

Art. 43. – (1) Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin ordin al ministrului justiţiei.

(2) Notarii publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se pot asocia numai în partidă comună, cu avizul Colegiului sau, după caz, al Colegiilor directoare ale Camerelor. Asocierea se dispune prin ordin al ministrului justiţiei, după verificarea îndeplinirii condiţiilor legale. În scopul verificării îndeplinirii condiţiilor legale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii va transmite, în termen de 30 de zile de la primirea de la Camere, cererea notarilor publici, însoţită de avizele corespunzătoare. La cerere se vor anexa şi documentele care stau la baza avizelor.

(3) Pentru emiterea avizului în vederea asocierii notarilor publici din cadrul aceleiaşi Camere şi care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau din Camere diferite, Colegiul director al Camerei în care urmează să se asocieze notarul public, respectiv Colegiul director al Camerei din care pleacă notarul public verifică îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) în circumscripţia judecătoriei în care este numit notarul public ce solicită să plece prin asociere rămân să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici;

b) în anul în care solicită asocierea, precum şi în anul anterior, nu i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară a suspendării din funcţie;

c) dacă au fost luate măsurile necesare pentru predarea arhivei create anterior asocierii;

d) efectuarea plăţilor scadente către Cameră, Uniune şi entităţile subordonate acestora;

e) efectuarea plăţilor scadente către bugetul de stat, respectiv impozitul pe transferul proprietăţii, taxa pe valoarea adăugată, tarifele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, a altor asemenea plăţi, cu excepţia impozitului pe venit.

(4) Neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la alin. (3) atrage respingerea avizării cererii de asociere până la data la care notarul public face dovada îndeplinirii acestora.

(5) În cazul asocierii notarilor publici din Camere diferite, cererea de asociere se depune la Camera în raza căreia îşi are sediul notarul public care solicită să îşi schimbe sediul prin asociere, în vederea avizării. Pentru avizarea favorabilă a cererii, Colegiul director al Camerei verifică îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute la alin. (3). Cererea, împreună cu avizul favorabil, se transmite, în vederea avizării, Camerei în a cărei circumscripţie urmează să funcţioneze societatea profesională.

(6) Colegiul director al Camerei în a cărei circumscripţie se solicită asocierea se pronunţă prin aviz, având în vedere următoarele criterii:

a) cerinţele rezultate din întinderea teritoriului;

b) numărul locuitorilor;

c) volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public;

d) media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale pe localităţi;

e) posturile destinate notarilor stagiari care vor susţine examenul de definitivat.

(7) Împotriva avizului Camera sau notarul public poate face plângere la Consiliul Uniunii.

Art. 44. – Cererile de asociere dintre notarii publici se soluţionează potrivit procedurii aprobate prin hotărâre a Consiliului Uniunii.

Art. 45. – Prin excepţie de la prevederile art. 43, dacă notarul public care vine dintr-o altă Cameră solicită prelungirea duratei asocierii sau asocierea cu un alt notar public din Camera în care a venit prin asociere, aceasta se poate face la cererea solicitanţilor adresată Colegiului director al Camerei în care îşi desfăşoară activitatea în asociere notarii publici, fără a mai fi necesar avizul Camerei din care provine notarul public.

Art. 46. – Data încetării exercitării activităţii notarului public în biroul notarial în care a funcţionat anterior asocierii este data înregistrării asocierii în RNENP, ţinut de Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.

Art. 47. – (1) Notarul public nu îşi poate desfăşura activitatea concomitent într-un birou individual şi într-o societate profesională sau în mai multe societăţi profesionale.

(2) Notarul public nu poate funcţiona într-un birou notarial fără a avea licenţă de funcţionare, după caz, pentru una dintre formele de exercitare a profesiei.

(3) În cazul în care într-o societate profesională sunt asociaţi 2 sau mai mulţi notari publici, dintre care numai unul este numit în localitatea în care îşi are sediul societatea profesională, iar acestuia îi încetează calitatea fără a se face aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (4) şi (5) din lege sau îşi schimbă sediul în altă localitate, societatea profesională încetează.

(4) Prin asociere, notarul public nu îşi pierde dreptul la birou individual. La încetarea asocierii notarul public îşi va putea desfăşura activitatea într-un birou notarial individual sau într-un birou notarial asociat.

Art. 48. – Transformarea unei forme de exercitare a funcţiei în alta nu atrage lichidarea în ceea ce priveşte evidenţele notariale, procedurile notariale în curs de desfăşurare, arhiva şi evidenţele financiar-contabile.

Art. 20. – (1) Notarul public îşi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate, prin concurs organizat de către Institutul Notarial Român, la nivel naţional, pe posturile destinate schimbărilor de sedii.

(2) Concursul de schimbări de sedii prevăzut la alin. (1) constă într-o probă practică scrisă. Nota minimă de promovare este 7,00.

___________

Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(3) Ocuparea posturilor de către candidaţii admişi se face potrivit opţiunii exprimate în cererea de înscriere la concurs, în ordinea mediilor obţinute şi în limita posturilor prevăzute în ordinul de actualizare menţionat la art. 21 alin. (3) lit. d).

(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate se poate realiza prin încetarea calităţii notarului public titular şi preluarea postului acestuia, la cerere, de către notarul public asociat.

(5) În cazul în care în societatea profesională funcţionează mai mult de 2 notari publici asociaţi, care nu sunt numiţi în localitatea respectivă, locul vacantat în condiţiile alin. (4) se ocupă de notarul public nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public titular, dintre notarii asociaţi. În cazul în care nu este nominalizat unul dintre notarii asociaţi, locul vacantat se ocupă prin concurs organizat în condiţiile prezentei legi.

(6) La stabilirea posturilor destinate schimbărilor de sedii, Colegiile directoare ale Camerelor vor ţine seama atât de criteriile prevăzute la art. 21 alin. (4), cât şi de locurile devenite vacante ca urmare a încetării calităţii unor notari publici.

(7) Notarul public îşi poate schimba temporar sediul, prin asociere, dintr-o localitate în altă localitate, cu respectarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1) – (3).

(8) Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sedii se stabileşte potrivit regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii. Din comisia de examinare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei.

___________

Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(9) Schimbarea sediului biroului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei.

(10) Schimbarea temporară a sediului biroului notarial prevăzută la alin. (7) se dispune prin ordin al ministrului justiţiei sau, după caz, prin decizie a Colegiului director al Camerei.

(11) Procedura privind organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sediu se stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Uniunii.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 08/11/2013 începând cu 18.06.2014.

+ Punere în aplicare Art. 20. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :SECŢIUNEA a 5-a Schimbarea sediului biroului notarial

Art. 49. – Notarul public, în funcţie sau suspendat, îşi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate, în condiţiile art. 20 din lege.

Art. 50. – (1) Schimbarea sediului biroului notarului public din localitatea în care este numit într-o localitate din circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau din circumscripţia altei judecătorii se face prin concurs pe post vacant prevăzut în ordinul de actualizare.

(2) În cazul în care pentru postul vacant cu această destinaţie există un singur candidat, schimbarea sediului biroului notarial se va face la cererea notarului public, fără a susţine examen.

(3) Schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate se poate realiza prin încetarea calităţii notarului public titular şi preluarea postului acestuia, la cerere, de către notarul public asociat.

(4) În cazul în care în societatea profesională funcţionează mai mult de 2 notari publici asociaţi, care nu sunt numiţi în localitatea respectivă, locul vacantat în condiţiile alin. (3) se ocupă de notarul public nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public titular dintre notarii asociaţi. În cazul în care nu este nominalizat niciunul dintre notarii asociaţi, locul vacantat se ocupă prin concurs, fiind reportat în acest scop în anul următor, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.

Art. 51. – În cazul în care în localitatea din care urmează să îşi schimbe sediul notarul public nu îşi mai desfăşoară activitatea un alt notar public, Colegiul director al Camerei este obligat să asigure continuitatea serviciului notarial, precum şi preluarea arhivei.

Art. 52. – (1) Notarii publici care doresc să îşi schimbe definitiv sediul biroului notarial într-o altă localitate depun la Uniune, în intervalul 1 ianuarie-31 ianuarie al fiecărui an, o cerere în care menţionează localitatea, circumscripţia judecătoriei, precum şi circumscripţia Camerei în care doresc să îşi schimbe sediul.

(2) Cererile vor fi centralizate şi transmise Camerelor în ale căror circumscripţii se află localităţile pentru care se solicită posturi, pentru a fi analizate la formularea propunerilor de actualizare.

(3) Concursul de schimbare de sedii se organizează de către INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, şi constă într-o probă scrisă de practică notarială.

(4) Comisia de verificare a lucrărilor scrise de practică notarială la concursul de schimbare de sedii este formată din 3 notari publici desemnaţi de către Consiliul Uniunii.

(5) Rezultatele concursului de schimbare de sedii se validează de Consiliul Uniunii.

(6) Locurile rămase vacante în urma schimbărilor de sedii vor fi prevăzute în următorul ordin de actualizare.

(7) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare de sedii se stabileşte prin regulament aprobat de către Consiliul Uniunii, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.

(8) În termen de 3 luni de la emiterea de către ministrul justiţiei a ordinului de schimbare a sediului, notarul public are obligaţia de a face înscrierile corespunzătoare în RNENP şi de a obţine licenţa de funcţionare.

(9) Data încetării exercitării activităţii notarului public în biroul notarial în care a funcţionat anterior schimbării definitive a sediului biroului este data înregistrării noului sediu al biroului în RNENP, ţinut de Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.

SECŢIUNEA a 2-a
Actualizarea numărului de notari publici

Art. 21. – (1) La actualizarea numărului de notari publici se va avea în vedere ca în circumscripţia unei judecătorii să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici.

(2) Numărul posturilor de notar public se actualizează, de regulă anual, de către ministrul justiţiei. Actualizarea se face la propunerea Consiliului Uniunii.

(3) Ministrul justiţiei va proceda, în primul trimestru al fiecărui an, pe baza propunerilor Consiliului Uniunii, la emiterea ordinelor de actualizare, în mod distinct, pentru fiecare categorie de posturi care se actualizează, astfel:

a) posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat;
c) posturi destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public;
d) posturi destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale.

(4) La formularea propunerii de actualizare, Consiliul Uniunii va ţine seama de:

a) propunerile Camerelor;
b) numărul notarilor publici în funcţie;
c) numărul notarilor stagiari care urmează să susţină examenul de definitivat;
d) cererile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care urmează să fie numiţi notar public cu scutire de examen;
e) cerinţele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor;
f) volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public;
g) media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale, pe localităţi.

(5) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute la alin. (4) lit. b)-g).

+ Punere în aplicare Art. 21. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :SECŢIUNEA a 2-a Actualizarea numărului de notari publici

Art. 31. – Numărul notarilor publici din localităţile aflate în circumscripţia fiecărei judecătorii şi din municipiul Bucureşti se actualizează, pe baza propunerilor Camerelor, distinct pentru fiecare dintre următoarele categorii de posturi prevăzute în ordinul de actualizare:

a) posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie Justiţie;

b) posturile destinate notarilor stagiari care vor susţine examenul de definitivat;

c) posturile destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor susţine concursul de dobândire a calităţii de notar public;

d) posturile destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale.

Art. 32. – La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute de lege, posturile neocupate sau vacantate după ultima actualizare şi asocierile dintre notarii publici din Camere diferite.

Art. 33. – (1) La formularea propunerilor de actualizare se vor actualiza în mod obligatoriu cu numărul corespunzător posturi în localităţile în care:

a) unui notar public i-a încetat calitatea în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care postul notarului public căruia i-a încetat calitatea este preluat de unul dintre notarii publici asociaţi. În acest caz, devine vacant şi va fi avut în vedere la actualizare postul notarului public asociat care a preluat postul notarului public căruia i-a încetat calitatea;

b) un notar public este asociat într-o altă Cameră pe o perioadă care a depăşit 5 ani sau este suspendat pe o perioadă care a depăşit 3 ani;

c) un notar public şi-a schimbat definitiv sediul biroului notarial în altă localitate, în condiţiile legii.

(2) Posturile indicate la alin. (1) se cuprind în ordinul de actualizare din anul următor, cu una dintre destinaţiile stabilite de către Cameră.

Art. 34. – Camerele vor înainta propunerile de actualizare Consiliului Uniunii, care va verifica dacă sunt îndeplinite criteriile de actualizare prevăzute de lege şi dacă posturile aflate în situaţiile prevăzute de art. 33 au fost propuse pentru a fi cuprinse în ordinul de actualizare.

Art. 35. – În cazul în care, în urma verificărilor, Consiliul Uniunii constată că la formularea propunerilor de actualizare nu au fost respectate de către Camere criteriile prevăzute de lege şi prezentul regulament, acesta va proceda la suplimentarea, în mod corespunzător, a numărului de posturi, pe care o va înainta ministrului justiţiei în vederea emiterii ordinului de actualizare.

SECŢIUNEA a 3-a
Dobândirea calităţii de notar public

Art. 22. – Notar public poate fi cel care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene şi are domiciliul sau reşedinţa în România;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
c) este licenţiat în drept;
d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni;
e) se bucură de o bună reputaţie, constatată în condiţiile stabilite prin statut;
f) cunoaşte limba română;
g) este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei;
h) a deţinut timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial Român şi a promovat examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel puţin 6 ani o funcţie de specialitate juridică şi a promovat concursul de admitere în funcţia de notar public.

(2) Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. g) se face în baza unui certificat medical şi a unui aviz psihologic emise de către unităţi sanitare şi cabinete psihologice acreditate potrivit legii şi cu care Uniunea sau Camerele au încheiat protocoale de colaborare.

___________

Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 5. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

Art. 22¹. – În toate cazurile în care, potrivit legii, există obligaţia îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. g), dispoziţiile art. 22 alin. (2) sunt aplicabile.

___________

Art. 22^1. – a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

Art. 23. – (1) Pentru a deveni notar stagiar, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a) –g) şi să promoveze examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, organizat de Institutul Notarial Român.

(2) Institutul Notarial Român organizează, pe posturile aprobate de Consiliul Uniunii, într-o zi lucrătoare, la o dată stabilită de preşedintele Uniunii, examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar.

(3) Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic, din tematica aprobată de Consiliul Uniunii. Nota minimă de promovare este 7,00. Candidaţii declaraţi admişi vor ocupa locurile în limita posturilor aprobate de Consiliul Uniunii pentru Camera la care şi-au depus cererea de înscriere la examen sau concurs. Un candidat poate depune cererea de înscriere la examen sau concurs la o singură Cameră.

(4) Locurile destinate dobândirii calităţii de notar stagiar se aprobă de către Consiliul Uniunii, după consultarea Colegiilor directoare.

___________

Art. 23. – a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

Art. 24. – (1) După promovarea examenului sau concursului prevăzut la art. 23, notarul stagiar urmează timp de 2 ani cursurile de pregătire teoretică şi practică organizate de Institutul Notarial Român.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 8. – (1) Colegiul director al Camerei stabileşte, până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic, birourile notariale în care notarii stagiari vor efectua stagiul de pregătire practică.

(2) Pentru ca un birou notarial să fie avizat de către Colegiul director al Camerei în vederea desfăşurării de către notarii stagiari a stagiului de pregătire practică, notarul public care va coordona activitatea de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă, până la data de 15 mai a anului în care este organizat examenul sau concursul, cel puţin 6 ani vechime în funcţia de notar public;

b) să se bucure de o bună reputaţie profesională, prezumată, în acest caz, prin lipsa sancţiunilor disciplinare aplicate prin hotărâre definitivă, în ultimii 3 ani.

Art. 9. – (1) După promovarea examenului sau a concursului, notarul stagiar va încheia contractul de pregătire cu Institutul Notarial Român, denumit în continuare INR. În contractul de pregătire se vor cuprinde perioada legală de desfăşurare a stagiului, condiţiile de desfăşurare a acestuia, cuantumul şi modalitatea de plată a cheltuielilor de pregătire. Contractele de pregătire se încheie în termen de 20 de zile calendaristice de la validarea de către Consiliul Uniunii a rezultatelor concursului sau examenului şi se comunică Biroului executiv.

(2) După promovarea examenului sau a concursului şi încheierea contractului de pregătire, candidatul are obligaţia să urmeze, timp de 2 ani, cursurile de pregătire teoretică şi practică.

(3) Calitatea de notar stagiar încetează în următoarele cazuri:

a) refuzul încheierii contractului de pregătire cu INR;

b) absenţa nejustificată la cel puţin 15% din totalul orelor alocate cursurilor de pregătire teoretică şi practică;

c) neplata cheltuielilor aferente pregătirii;

d) respingerea la două examene de definitivat;

e) lipsa nejustificată la două examene de definitivat;

f) respingerea la un examen de definitivat şi lipsa nejustificată la alt examen de definitivat.

(4) Încetarea calităţii de notar stagiar se dispune de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii din oficiu ori la sesizarea INR, a Colegiului director al Camerei sau a notarului public coordonator.

(2) Pe perioada desfăşurării stagiului, notarul stagiar suportă cheltuielile de pregătire stabilite de către Institutul Notarial Român. Nefrecventarea cursurilor sau neplata cheltuielilor de pregătire atrage încetarea calităţii de notar stagiar. Structura pregătirii şi condiţiile aplicării sancţiunii prevăzute în prezentul alineat, precum şi procedura desfăşurării stagiului se stabilesc prin regulament aprobat de către Consiliul Uniunii.

(3) Pregătirea teoretică se desfăşoară prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul Notarial Român. Pregătirea practică se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, desemnat de către Colegiul director al Camerei în care notarul stagiar a susţinut examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, cu acordul notarului public coordonator.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 10. – (1) Stagiul de pregătire teoretică şi practică a notarului stagiar este de 2 ani, fără posibilitatea reducerii acestuia, şi se desfăşoară după cum urmează:

a) un an de pregătire teoretică în cadrul INR;

b) un an de pregătire practică în cadrul biroului notarial desemnat de Colegiul director al Camerei.

(2) Pregătirea teoretică şi practică se poate prelungi, la cererea notarului stagiar, ca urmare a respingerii sau a lipsei la examenul de definitivat, caz în care notarul stagiar are obligaţia să îşi prelungească, pe cheltuiala sa, contractul de pregătire cu INR.

Art. 11. – (1) Pregătirea practică se efectuează în cadrul biroului notarial şi constă în:

a) prezentarea sub aspect practic de către notarul public coordonator a evidenţelor notariale şi financiar-contabile, a arhivei, precum şi a modului de lucru cu publicul;

b) prezentarea şi explicarea de către notarul public coordonator a modului de instrumentare a actelor şi procedurilor notariale;

c) asistarea notarului public coordonator de către notarul stagiar la instrumentarea actelor şi procedurilor notariale.

(2) Colegiul director al Camerei, din oficiu, la sesizarea notarului public coordonator cu privire la imposibilitatea desfăşurării stagiului ori la sesizarea notarului stagiar cu privire la modul necorespunzător de desfăşurare a pregătirii, dispune desemnarea unui alt notar public coordonator.

(3) Programul de desfăşurare a stagiului la nivelul biroului notarial este de minimum 6 ore în fiecare zi lucrătoare.

(4) Pe perioada desfăşurării stagiului în biroul notarial, notarul stagiar nu poate semna niciun act notarial şi nu poate instrumenta nicio procedură notarială.

(5) Colegiul director al Camerei repartizează, cu acordul notarului public coordonator, notarul stagiar sau notarii stagiari care vor efectua stagiul de pregătire în cadrul birourilor notarilor publici.

(6) Cu aprobarea Colegiului director al Camerei, un notar public coordonator poate îndruma cel mult 2 notari stagiari în acelaşi timp.

(7) Pentru perioada în care asigură pregătirea notarului stagiar la biroul său, INR va achita notarului public coordonator pentru fiecare notar stagiar pregătit un procent din taxa de şcolarizare, procent ce va fi aprobat de Consiliul Uniunii.

(8) Calitatea de notar stagiar este compatibilă cu desfăşurarea altor activităţi profesionale, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere onoarei şi bunelor moravuri.

(9) Suspendarea efectuării stagiului se dispune de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, pe o perioadă determinată, în cazul în care notarul stagiar se află în una dintre următoarele situaţii:

a) în caz de boală, pe perioada concediului medical care depăşeşte 30 de zile;

b) în caz de concediu pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

c) la cererea notarului stagiar, pentru perioade care nu pot depăşi, cumulat, 3 ani.

(10) Pe durata suspendării, notarul stagiar nu are dreptul să participe la cursurile de pregătire teoretică şi practică. Dacă pe durata stagiului, din cauza suspendărilor intervenite, notarul stagiar a absentat la cel puţin 15% din totalul orelor de pregătire teoretică şi practică, acesta are obligaţia să efectueze, pe cheltuiala lui, orele de pregătire absentate, corespunzător conţinutului predat pe perioada absenţei.

(4) Activitatea unui notar stagiar poate fi îndrumată numai de notari publici cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o bună reputaţie profesională.

(5) După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar trebuie să participe şi să promoveze examenul de definitivat organizat de Institutul Notarial Român, denumit în continuare INR.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 12. – După finalizarea perioadei de stagiu, INR eliberează notarului stagiar un certificat de absolvire care confirmă efectuarea stagiului de pregătire teoretică şi practică şi îi conferă notarului stagiar dreptul de a se prezenta la examenul de definitivat.

Art. 13. – Examenul de definitivat pentru notarii stagiari se organizează de către INR, la cererea Consiliului Uniunii, pentru ocuparea posturilor vacante cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut de art. 21 alin. (3) lit. b) din lege. Data examenului se stabileşte de către preşedintele Uniunii.

(6) Examenul de definitivat constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, dar nu mai puţin de nota 5,00 la fiecare probă.

___________

Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 8. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(7) După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar are dreptul de a se prezenta la cel mult două sesiuni ale examenului de definitivat.

(8) Abrogat prin punctul 9. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(9) Comisia de examinare pentru examenul de definitivat este constituită din următorii membri: un membru al Consiliului Uniunii, care este şi preşedintele comisiei, un reprezentant al Ministerului Justiţiei, un membru al corpului didactic din învăţământul superior de specialitate şi 2 notari publici cu prestigiu profesional, desemnaţi în condiţiile regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 15. – (1) Numirea membrilor comisiilor se face de către Consiliul Uniunii, cu excepţia reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, care se numesc prin ordin al ministrului justiţiei.

(2) Hotărârea prin care se stabileşte componenţa comisiilor se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la emitere, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.

(3) Un exemplar al hotărârilor date de comisiile constituite în condiţiile Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public se comunică direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.

(10) În funcţie de numărul candidaţilor, Consiliul Uniunii, la propunerea INR, poate hotărî suplimentarea numărului comisiilor de examinare cu componenţa celei prevăzute la alin. (9), cu excepţia preşedintelui, care este unic.

(11) Dispoziţiile alin. (9) şi (10) se aplică în mod corespunzător şi pentru constituirea comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

(12) Rezultatele examenului de definitivat se validează de către Consiliul Uniunii, la propunerea preşedintelui comisiei de examinare.

(13) Examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se susţine în limba română şi se organizează de către Institutul Notarial Român, conform condiţiilor şi procedurii prevăzute prin regulament aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii. Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau, după caz, a concursului de dobândire a calităţii de notar stagiar se stabileşte potrivit regulamentului. Din comisia de examinare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei.

___________

Alineatul (13) a fost modificat prin punctul 10. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(14) Examenul de definitivat, concursul de dobândire a calităţii de notar public, concursul de schimbări de sedii, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se desfăşoară la Bucureşti.

___________

Alineatul (14) a fost modificat prin punctul 10. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(15) Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 16/04/2014 începând cu 18.06.2014.

Art. 25. – În termen de 15 zile de la validarea rezultatelor, candidaţii care au promovat examenul de definitivat îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obţinute pe locurile din cadrul Camerei în care au susţinut examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar şi în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. b).

+ Punere în aplicare Art. 25. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

(1) După validarea rezultatelor examenului de definitivat, candidaţii admişi îşi vor exprima, în ordinea mediilor obţinute, în faţa Colegiului director al Camerei în care au susţinut examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, opţiunile de ocupare a posturilor vacante existente în circumscripţia acelei Camere.

Art. 26. – După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului Justiţiei de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin ordin al ministrului justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.

+ Punere în aplicare Art. 26. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

(2) După exprimarea opţiunilor se înaintează ministrului justiţiei propunerea de emitere a ordinelor de numire în funcţia de notar public a candidaţilor declaraţi admişi.

(3) Procedura de exprimare a opţiunilor şi de formulare a propunerii de numire în funcţia de notar public a notarilor stagiari se stabileşte prin Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.

Art. 27. – (1) Poate dobândi calitatea de notar public şi persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 22 lit. a) –g), are cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică şi promovează concursul de admitere în funcţia de notar public organizat de INR.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 20. – (1) Poate dobândi calitatea de notar public persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 22 lit. a)-g) din lege, are cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică şi promovează concursul pentru dobândirea calităţii de notar public, organizat de INR.

(2) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 22 lit. a)-g) din lege se face prin aplicarea, în mod corespunzător, a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din prezentul regulament, care se completează cu următoarele acte:

a) dovada îndeplinirii condiţiei privind vechimea de cel puţin 6 ani într-o funcţie de specialitate juridică, ce se face, în condiţiile legii, cu copie certificată pentru conformitate cu originalul de pe carnetul de muncă, adeverinţă eliberată de către angajator şi, după caz, de inspectoratul teritorial de muncă sau de organizaţia profesională din care face parte ori a făcut parte candidatul, precum şi cu orice alte documente prevăzute de legislaţia în vigoare;

b) dovada promovării concursului, care se face cu hotărârea Consiliului Uniunii de validare a rezultatelor concursului pentru dobândirea calităţii de notar public.

(2) Persoanele care doresc să dobândească calitatea de notar public, în condiţiile alin. (1), trebuie să se înscrie la Camera în circumscripţia căreia doresc să îşi desfăşoare activitatea, pentru ocuparea unui post propus de respectiva Cameră şi cuprins în ordinul de actualizare emis de ministrul justiţiei.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 21. – Cererea de înscriere, împreună cu dovezile de îndeplinire a condiţiilor de înscriere la concurs şi de plată a taxei, se depun de către candidat la sediul Camerei în a cărei circumscripţie doreşte să îşi desfăşoare activitatea ca notar public şi există posturi vacante prevăzute în ordinul de actualizare corespunzător.

(3) INR organizează concursul de admitere la nivel naţional pentru persoanele înscrise din toate Camerele, la o dată unică stabilită de preşedintele Uniunii, în condiţiile stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a concursului.

(4) Comisia de examinare şi Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor pentru concursul de admitere se constituie potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (9) – (11).

(5) Concursul de admitere constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, cu condiţia ca la fiecare probă din concurs să obţină cel puţin nota 5,00.

___________

Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 11. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(6) Preşedintele concursului înaintează, spre validare, Consiliului Uniunii rezultatele concursului de admitere.

Art. 28. – Concursul de admitere în funcţia de notar public pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică se organizează de către INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată la 2 ani.

+ Punere în aplicare Art. 28. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :Art. 22. – Concursul pentru dobândirea calităţii de notar public se organizează de către INR, la cererea Consiliului Uniunii.

Art. 23. – (1) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, componenţa şi numărul comisiilor, precum şi modul de constituire a acestora se stabilesc prin Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.

(2) Numirea membrilor comisiilor se face de către Consiliul Uniunii, cu excepţia reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, care se numesc prin ordin al ministrului justiţiei.

(3) Componenţa comisiilor, precum şi orice modificare a acesteia se comunică direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.

(4) Un exemplar al hotărârilor date de comisiile constituite în condiţiile Regulamentului pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public se comunică direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei.

Art. 29. – În termen de 15 zile de la data validării rezultatelor, candidaţii care au promovat concursul de admitere îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obţinute pe locurile din cadrul Camerei în care s-au înscris la concurs şi în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. c).

+ Punere în aplicare Art. 29. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 24. – (1) După validarea rezultatelor concursului, candidaţii admişi îşi vor exprima, în ordinea mediilor obţinute, în faţa Biroului executiv al Consiliului Uniunii, opţiunile de ocupare a posturilor vacante existente în cadrul Camerei unde s-au înscris.

(2) După exprimarea opţiunilor se înaintează ministrului justiţiei propunerea de emitere a ordinelor de numire în funcţia de notar public a candidaţilor declaraţi admişi.

(3) Procedura de exprimare a opţiunilor şi de formulare a propunerii de numire în funcţia de notar public se stabileşte prin Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.

Art. 30. – După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului Justiţiei de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin ordin al ministrului justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 31. – După numirea prin ordin al ministrului justiţiei, notarii publici care au obţinut această calitate în condiţiile art. 27 au obligaţia de a urma cursuri privind pregătirea practică pentru desfăşurarea profesiei de notar, precum şi pentru organizarea activităţii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.

+ Punere în aplicare Art. 31. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 25. – (1) După numirea în funcţie, notarul public are obligaţia de a urma, pe cheltuială proprie, cursurile de pregătire practică organizate de INR, cu privire la modul de îndeplinire a actelor şi procedurilor notariale, precum şi la organizarea şi funcţionarea biroului notarial.

(2) Durata cursurilor de pregătire se stabileşte de către Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se eliberează un certificat.

Art. 32. – (1) Pot dobândi, la cerere, fără examen, calitatea de notar public şi judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cererea de numire se adresează ministrului justiţiei, în termen de cel mult un an de la data expirării mandatului sau eliberării din funcţie, din motive neimputabile.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 26. – (1) Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot dobândi, la cerere, fără examen, calitatea de notar public, în temeiul dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Cererea de numire în funcţie se adresează ministrului justiţiei, în termen de cel mult un an de la data expirării mandatului sau eliberării din funcţie din motive neimputabile.

(3) Termenul de un an pentru depunerea cererii de dobândire, în condiţiile legii, a calităţii de notar public de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se calculează de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de eliberare din funcţia de judecător.

(2) Pentru a fi avute în vedere la emiterea ordinului de actualizare, cererile de numire se depun până la data de 31 martie a fiecărui an, la Ministerul Justiţiei. Solicitantul va preciza în cererea de numire Camera în a cărei circumscripţie doreşte să îşi exercite activitatea. Cererile depuse după această dată vor fi soluţionate în anul următor. Sub sancţiunea respingerii cererii de numire, solicitantul va depune odată cu cererea dovezile din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile art. 22 lit. a) –g), precum şi o declaraţie pe propria răspundere, încheiată în formă autentică, din care să rezulte că nu a revenit pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror şi nu a optat pentru intrarea în avocatură.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 27. – (1) Cererea se depune la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, va cuprinde Camera unde solicitantul doreşte să îşi desfăşoare activitatea şi va fi însoţită de dovada publicării decretului de eliberare din funcţie, precum şi de dovezile din care rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.

(2) Cererile depuse până la data de 31 martie a fiecărui an vor fi avute în vedere la actualizarea din anul respectiv a posturilor cu această destinaţie. Centralizatorul cuprinzând numărul cererilor de posturi, cu indicarea camerelor pentru care s-au exprimat opţiuni de numire în funcţie, se comunică Consiliului Uniunii pentru a fi avute în vedere, la actualizarea din anul respectiv, solicitările de posturi destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) Cererile, respectiv actele doveditoare, depuse după data prevăzută la alin. (2), rămân în evidenţa direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei şi vor fi avute în vedere în anul următor la actualizarea posturilor cu această destinaţie.

(4) După primirea de la Ministerul Justiţiei a centralizatorului cuprinzând numărul cererilor de posturi de numire în funcţie fără examen, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor formularea de propuneri pentru actualizarea posturilor destinate acestora.

(3) Ministerul Justiţiei va transmite Consiliului Uniunii, în 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), cererile judecătorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute mai sus.

Art. 33. – (1) În funcţie de cererile comunicate de Ministerul Justiţiei, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor pentru care judecătorii şi-au exprimat opţiunea să propună un număr de locuri corespunzător cu opţiunile formulate. La formularea propunerilor, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute de prezenta lege pentru actualizarea numărului de posturi.

(2) Pe baza propunerilor primite de la Camere, Consiliul Uniunii formulează propunerile de posturi destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care le supune aprobării ministrului justiţiei.

(3) După emiterea ordinului de actualizare a posturilor destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei va emite ordinele de numire în funcţia de notar public a solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus.

(4) În cazul în care există mai mulţi solicitanţi pentru acelaşi post, aceştia vor fi departajaţi după criteriile stabilite în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

+ Punere în aplicare Art. 33. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :Art. 28. – (1) La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere numărul cererilor formulate şi criteriile prevăzute de lege.

(2) Posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi alocate în municipii reşedinţă de judeţ şi vor fi comunicate de către Consiliul Uniunii ministrului justiţiei, în vederea emiterii ordinului de actualizare.

Art. 29. – (1) Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi vor exprima prin cerere scrisă, adresată direcţiei de specialitate, opţiunile de ocupare a posturilor prevăzute în ordinul de actualizare, în termen de două luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, fiecare arătând în cererea de exprimare a opţiunii ordinea de preferinţă pentru ocuparea posturilor din circumscripţia Camerei menţionate în cerere. Ordinul de actualizare se publică şi pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

(2) Judecătorii nu pot opta pentru un post vacant existent în altă Cameră decât cea precizată în cererea de numire.

(3) În cazul în care mai mulţi judecători optează pentru acelaşi post din circumscripţia Camerei arătate în cerere, departajarea se va face prin aplicarea, în următoarea ordine, a criteriilor de prioritate:

a) are vechime mai mare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b) are vechime mai mare în funcţia de judecător şi/sau procuror;

c) are titlul de doctor în drept;

d) are activitate mai îndelungată în funcţii de specialitate juridică;

e) a funcţionat ca judecător şi/sau procuror, pe o durată mai mare de timp, la instanţe judecătoreşti din localitatea în care a solicitat numirea;

f) a obţinut o medie mai mare la examenul de licenţă sau de diplomă.

Art. 34. – După numirea prin ordin al ministrului justiţiei, notarii publici care au obţinut această calitate în condiţiile art. 32 au obligaţia de a urma cursuri de pregătire practică pentru desfăşurarea profesiei de notar, precum şi pentru organizarea activităţii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.

+ Punere în aplicare Art. 34. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 30. – (1) După numirea în funcţia de notar public a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceştia au obligaţia să urmeze, pe cheltuială proprie, cursurile de pregătire organizate de INR cu privire la modul de îndeplinire a actelor şi procedurilor notariale, organizarea şi funcţionarea Uniunii, a Camerei şi a biroului notarial.

(2) Durata cursurilor de pregătire va fi stabilită de către Consiliul Uniunii, iar la finalul acestora se va elibera un certificat.

SECŢIUNEA a 4-a
Numirea în funcţia de notar public

Art. 35. – (1) Notarul public este numit de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii, în baza cererii celui interesat şi după ce face dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 22.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 36. – Propunerea de numire în funcţia de notar public a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 22 din lege se formulează de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii şi se înaintează Ministerului Justiţiei în vederea emiterii ordinului de numire, împreună cu documentele care fac dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, certificate de către Uniune ca fiind conforme cu originalul:

a) dosarele de înscriere ale candidaţilor;

b) hotărârea de validare a rezultatelor examenului de definitivat, respectiv a rezultatelor concursului de admitere în funcţia de notar public, din care rezultă declararea ca admişi a candidaţilor pentru care se propune numirea ca notar public.

(2) În ordinul de numire în funcţie se menţionează circumscripţia judecătoriei şi localitatea în care este numit notarul public.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 37. – Notarul public este numit în funcţie prin ordin al ministrului justiţiei, pe baza referatului întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei privind îndeplinirea condiţiilor de numire prevăzute de lege.

Art. 38. – Ordinul ministrului justiţiei de numire în funcţia de notar public se emite în termen de 30 de zile de la comunicarea propunerilor de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii şi cuprinde numele şi prenumele notarului public, circumscripţia judecătoriei sau, după caz, a municipiului Bucureşti, precum şi localitatea în care este numit acesta.

Art. 39. – După emitere, ordinul de numire în funcţie va fi înaintat Uniunii, care îl va comunica, la rândul său, Camerei din care face parte notarul public, pentru a fi transmis acestuia.

Art. 36. – După împlinirea vârstei de 75 de ani, notarul public îşi poate exercita funcţia numai dacă prezintă anual un certificat medical privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 22 lit. g).

Art. 37. – Exercitarea fără drept a funcţiei de notar public constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.

Art. 38. – (1) După emiterea ordinului de numire în funcţie în condiţiile art. 35, notarul public va depune jurământul.

(2) Jurământul va fi depus, într-un cadru solemn, de către notarul public în faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii sau a reprezentanţilor acestora.

(3) Jurământul are următorul conţinut: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi îndeplinesc cu onoare şi credibilitate publică, cu conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

(4) Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a notarului public.

(5) Notarul public fără confesiune va depune jurământul fără formulă religioasă, pe conştiinţă şi onoare.

+ Punere în aplicare Art. 38. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 41. – (1) După emiterea ordinului de numire, notarul public va depune jurământul, la Bucureşti, într-un cadru solemn, în faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii sau a reprezentanţilor acestora.

(2) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în 4 exemplare, care se semnează de notarul public şi de persoanele prevăzute la alin. (1).

(3) Un exemplar al procesului-verbal şi al jurământului se înmânează notarului public, iar câte un exemplar din celelalte 3 se păstrează în arhiva Ministerului Justiţiei, a Uniunii şi, respectiv, a Camerei.

Art. 39. – (1) Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-un birou individual notarial este obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie, să îşi înregistreze sediul biroului individual în RNENP. Pentru înregistrarea sediului biroului individual notarial, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.

___________

Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 12. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(2) Notarul public care după numire îşi va desfăşura activitatea într-o societate profesională este obligat să îşi obţină licenţa de funcţionare şi să îşi înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în funcţie, cât şi ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.

___________

Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 12. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

(3) Licenţa de funcţionare constă în atestarea îndeplinirii formalităţilor pentru începerea şi desfăşurarea activităţii, prevăzute prin regulament.

(4) Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfăşura efectiv activitatea.

(5) Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare a calităţii de notar public, întrerupe curgerea termenului.

(6) Pentru cazuri temeinic justificate, confirmate de Colegiul director al Camerei, termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi prelungite prin ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.

(7) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) privind înregistrarea în RNENP atrage suspendarea de drept a calităţii de notar public, începând cu data expirării termenului de înregistrare.

(8) Notarul public care este înregistrat în RNENP, iar în modul său de funcţionare şi exercitare a activităţii a intervenit o modificare are obligaţia ca, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului ministrului justiţiei de schimbare a sediului biroului în circumscripţia altei judecătorii, de încetare a suspendării calităţii, respectiv de la emiterea ordinului ministrului justiţiei ori, după caz, a deciziei Colegiului director al Camerei de asociere sau de încetare a asocierii, să solicite înregistrarea în RNENP, în mod corespunzător, a modificării intervenite în desfăşurarea activităţii.

(9) Înregistrarea în RNENP a unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare din funcţia de notar public, întrerupe termenul.

(10) Pentru cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (8) poate fi prelungit, prin ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.

(11) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (8) privind înregistrarea în RNENP atrage suspendarea de drept a notarului public din exerciţiul funcţiei.

(12) Camera în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia a fost numit şi, după caz, Camera în care notarul public îşi desfăşura activitatea la data încetării sau suspendării calităţii au obligaţia înregistrării modificării intervenite în desfăşurarea activităţii notarului public în RNENP, în termen de două luni de la emiterea ordinului ministrului justiţiei de încetare sau de suspendare a calităţii de notar public.

(13) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), notarul public îşi începe activitatea numai după înregistrarea în RNENP. Retragerea licenţei de funcţionare atrage suspendarea de drept a notarului public până la acordarea unei noi licenţe de funcţionare.

(14) În situaţiile prevăzute la alin. (8), notarul public îşi începe activitatea numai după înregistrarea în RNENP. Retragerea licenţei de funcţionare atrage suspendarea de drept a notarului public până la acordarea unei noi licenţe de funcţionare.

(15) Procedura înregistrării în RNENP, precum şi procedura acordării sau, după caz, retragerii licenţei de funcţionare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

+ Punere în aplicare Art. 39. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :ANEXA Nr. 2 la regulament

ROMÂNIA

Uniunea Naţională a Notarilor Publici

Nr. înregistrare . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..

Data . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .

CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE
în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici (RNENP)

La cererea . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .¹), potrivit art. . .. .. . din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, şi art. . .. .. . din Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, se certifică înregistrarea în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici a . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .²).

¹) Se vor înscrie numele şi prenumele notarului public/notarilor publici sau, după caz, se va individualiza Colegiul director al Camerei Notarilor Publici care a solicitat înregistrarea.

²) Se vor face menţiuni în funcţie de obiectul cererii, potrivit dispoziţiilor legii şi regulamentului de aplicare a legii.

Prezentul certificat a fost eliberat în . .. . exemplare.


	Director general, .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. L.S.

ANEXA Nr. 39 la regulament

Licenţă de funcţionare

+ Punere în aplicare Art. 39. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :SECŢIUNEA a 6-a Înregistrarea sediului biroului notarial.
Eliberarea şi retragerea licenţei de funcţionare

Art. 53. – (1) Înregistrarea sediului biroului notarial se face, la cererea notarului public, în RNENP, ţinut, potrivit legii, de către Uniune.

(2) Registrul se ţine în format electronic de către Uniune. Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, precum şi Camerele vor avea acces on-line permanent, pe bază de semnătură electronică calificată.

Art. 54. – (1) Pentru evidenţa amprentei sigiliilor, a timbrului sec, precum şi a specimenelor de semnătură se va ţine de către Uniune o mapă separată cu acestea. Specimenele de sigilii, de timbru sec şi de semnătură se vor da în faţa unui notar public, care le va legaliza, după care se vor depune la Uniune.

(2) Înscrisurile prevăzute la alin. (1) au termen de păstrare la RNENP permanent.

Art. 55. – (1) Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-un birou individual notarial este obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie, să îşi înregistreze sediul biroului individual în RNENP. Pentru înregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.

(2) Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-o societate profesională este obligat să obţină licenţa de funcţionare şi să îşi înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în funcţie, cât şi ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrarea ordinului de numire, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie şi decizia Colegiului director al Camerei de avizare a asocierii, iar pentru înregistrarea societăţii profesionale, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, sigiliul şi specimenul de semnătură pentru localitatea unde va funcţiona societatea profesională, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul înregistrării în RNENP ca urmare a încetării suspendării.

(4) Notarul public îşi începe activitatea numai după efectuarea înregistrării în RNENP.

(5) Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfăşura efectiv activitatea. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.

(6) După înregistrarea la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), notarul public are obligaţia comunicării către RNENP, de îndată, a codului de identificare fiscală.

Art. 56. – (1) În cazul în care, după numire, dar înainte de expirarea termenului de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, notarul public solicită suspendarea din funcţia de notar public, cererea de suspendare se poate depune la Ministerul Justiţiei sau la Uniune, care o va comunica Ministerului Justiţiei în vederea emiterii ordinului ministrului justiţiei de suspendare. Ordinul de numire, precum şi ordinul de suspendare se vor înscrie în RNENP fără îndeplinirea altor formalităţi.

(2) Ordinul de suspendare se înregistrează în RNENP şi se comunică notarului public şi Camerei din care acesta face parte, împreună cu un exemplar al certificatului care atestă înregistrarea suspendării în RNENP.

(3) Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului de 3 luni prevăzut pentru înregistrarea în RNENP, urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare a calităţii de notar public, întrerupe curgerea termenului prevăzut la art. 40 alin. (1) şi (2) din lege.

Art. 57. – (1) Neîndeplinirea de către notarul public a obligaţiei de înregistrare în RNENP în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie atrage suspendarea de drept a calităţii de notar public, începând cu data expirării termenului de înregistrare.

(2) Îndeplinirea condiţiilor care atrag suspendarea de drept din funcţie a notarului public se constată prin dispoziţie a preşedintelui Uniunii sau a unui delegat al acestuia, emisă pe baza referatului întocmit de compartimentul de specialitate din cadrul Uniunii.

(3) După emiterea dispoziţiei constatatoare, Uniunea înaintează Ministerului Justiţiei solicitarea de emitere a ordinului ministrului justiţiei de suspendare din funcţie a notarului public, însoţită de actele doveditoare.

(4) Camera în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia a fost numit notarul public suspendat de drept are obligaţia înregistrării în RNENP atât a ordinului de numire, cât şi a celui de suspendare a notarului public, în termen de două luni de la emiterea ordinului de suspendare.

(5) În termen de 3 luni de la emiterea ordinului de încetare a suspendării, notarul public are obligaţia efectuării în RNENP a înregistrărilor prevăzute de lege.

Art. 58. – (1) Licenţa de funcţionare se eliberează de către RNENP pe baza aprobării Biroului executiv al Consiliului Uniunii.

(2) La cererea de emitere a licenţei de funcţionare se depune de către notarul public care îşi va începe activitatea într-un birou individual avizul motivat al Colegiului director, care va face menţiune despre îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) biroul notarial dispune de spaţiu corespunzător desfăşurării activităţii şi conservării arhivei în condiţiile legii;

b) existenţa cel puţin a unui calculator, a unui scanner şi a unei imprimante compatibile cu calculatorul, funcţionale;

c) existenţa unei conexiuni permanente la internet;

d) existenţa cel puţin a unei adrese de e-mail valide;

e) existenţa cel puţin a unui angajat cu contract de muncă;

f) existenţa cel puţin a unei linii telefonice şi de fax funcţionale;

g) existenţa numărului necesar de registre notariale securizate în condiţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului Uniunii;

h) notarul public deţine certificat digital privind semnătura electronică calificată;

i) notarul public are contract încheiat cu Casa de Asigurări a Notarilor Publici, denumită în continuare Casa de Asigurări;

j) notarul public este înregistrat ca raportor la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;

k) notarul public deţine certificat de înregistrare fiscală eliberat de autorităţile române;

l) notarul public are contract încheiat cu Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale (CNARNN);

m) notarul public a prezentat dovada confecţionării sigiliului şi a timbrului sec de către Monetăria Statului;

n) existenţa specimenului de semnătură, de sigiliu şi de timbru sec, pentru localitatea în care îşi va desfăşura activitatea, legalizate de un notar public;

o) notarul public face dovada de plată a taxei de înscriere în Uniune, care se plăteşte o singură dată, după dobândirea calităţii de notar public.

Art. 59. – Pe baza actelor depuse în susţinerea cererii şi avizului, RNENP emite licenţa de funcţionare. Licenţa cuprinde menţiuni cu privire la datele de identificare ale notarului public, sediul biroului notarial, forma de exercitare a profesiei, numărul şi data ordinului ministrului justiţiei sau, după caz, ale deciziei Colegiului director al Camerei.

Art. 60. – La cererea de emitere a licenţei de funcţionare, notarii publici care vor să îşi înceapă activitatea într-un birou care este în stare de funcţionare anexează următoarele documente:

a) decizia de asociere emisă de Colegiul director al Camerei sau, după caz, ordinul de asociere emis de ministrul justiţiei;

b) decizia Colegiului director al Camerei prin care se atestă că în biroul deja existent îşi pot desfăşura activitatea mai mulţi notari publici;

c) decizia Colegiului director al Camerei privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 58 lit. b) -o) de către notarul care vine în asociere.

Art. 61. – Modificările intervenite în modul de desfăşurare a activităţii unui notar public se înregistrează în RNENP, la cerere sau, după caz, din oficiu, dispoziţiile privind înregistrarea în RNENP aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 62. – (1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate dispune retragerea licenţei de funcţionare în cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 58, la sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu. Colegiul director al Camerei, din oficiu sau la cererea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, identifică şi dispune măsuri concrete de remediere de către notarul public a neregularităţilor, precum şi un termen rezonabil, raportat la măsurile dispuse, de îndeplinire a acestora. Retragerea licenţei de funcţionare se dispune numai dacă notarul public nu remediază în termenul stabilit neregularităţile constatate.

(2) În toate cazurile de suspendare din funcţie a notarului public care funcţionează într-un birou individual, licenţa de funcţionare se retrage de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, la cerere sau din oficiu.

(3) Camera, primind solicitarea de la Biroul executiv al Consiliului Uniunii, va proceda de îndată la ridicarea sigiliilor, a dispozitivului digital de semnătură electronică, închiderea registrelor notariale şi va informa Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), CNARNN şi Autoritatea de Supraveghere a Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM).

(4) În cazul notarilor publici asociaţi, Camera va proceda la ridicarea sigiliilor şi, după caz, a dispozitivului digital de semnătură electronică şi va informa ANCPI, CNARNN şi Autoritatea de Supraveghere a AEGRM.

(5) La sesizarea Colegiului director al Camerei sau din oficiu, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune, de îndată, retragerea licenţei de funcţionare, în cazurile prevăzute la art. 41 din lege.

(6) Retragerea licenţei se înscrie în RNENP.

Art. 63. – Pagina de internet a Uniunii se actualizează permanent pe baza datelor din RNENP cu privire la modificările intervenite în Tabloul notarilor publici.

Art. 64. – Notarul public are obligaţia afişării la loc vizibil a licenţei de funcţionare.

Art. 65. – (1) Notarul public poate solicita Colegiului director al Camerei înfiinţarea unui singur sediu secundar într-o localitate din cadrul circumscripţiei judecătoriei unde îşi desfăşoară activitatea.

(2) Sediile secundare se înregistrează în RNENP cu respectarea dispoziţiilor privind înregistrarea biroului notarial prevăzute la art. 58.

(3) În cazul în care în localitatea în care funcţionează sediul secundar îşi stabileşte sediul principal un birou notarial, sediul secundar se desfiinţează, iar arhiva se va prelua de către biroul nou-înfiinţat.

(4) Într-o localitate poate funcţiona un singur sediu secundar. Sediul secundar are program de lucru cu publicul cel puţin o zi pe săptămână şi va avea afişat programul de funcţionare.

Art. 66. – (1) Sigiliul notarului public cuprinde denumirea ţării, stema României, numele, prenumele şi calitatea de notar public, precum şi localitatea unde se află sediul biroului notarial. Modelul sigiliului este propus de Consiliul Uniunii şi aprobat de ministrul justiţiei. În cazul în care notarul public are nume compus şi mai multe prenume, pe sigiliu se inscripţionează numele integral şi cel puţin primul prenume din actul de identitate.

(2) Sigiliul folosit de către notarul public la sediul principal se utilizează şi la instrumentarea actelor şi procedurilor notariale de la sediul secundar.

(3) Modelul timbrului sec, conţinutul acestuia şi procedura de confecţionare se aprobă de către Consiliul Uniunii.

(4) Pierderea, deteriorarea sau dispariţia sigiliului se comunică de îndată Camerei şi se consemnează în procesul-verbal de constatare, semnat de către un angajat al Camerei cu atribuţii în acest sens şi de către notarul public titular al sigiliului. Un exemplar al procesului-verbal se înaintează RNENP, împreună cu încheierea de legalizare a noilor specimene de sigiliu.

(5) Dispoziţiile privind confecţionarea şi înregistrarea sigiliilor se aplică în mod corespunzător.

Art. 67. – (1) Notarul public poate să deţină maximum două sigilii, care vor conţine steluţe ca elemente de diferenţiere între ele.

(2) Ambele sigilii pot fi folosite concomitent la instrumentarea actelor şi procedurilor notariale, potrivit organizării proprii a biroului notarial, stabilită prin decizie internă.

SECŢIUNEA a 5-a
Încetarea şi suspendarea din funcţia de notar public

Art. 40. – (1) Calitatea de notar public încetează:

a) prin renunţarea scrisă la calitatea de notar public;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 69. – (1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. a) din lege se dispune de ministrul justiţiei, prin ordin, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii. Cererea de renunţare formulată de către notarul public se depune la Colegiul director al Camerei în care funcţionează în vederea avizării.

(2) În vederea încetării activităţii notarului public, ca urmare a încetării calităţii de notar public, se procedează astfel:

a) Colegiul director al Camerei procedează la verificarea condiţiilor de continuare a activităţii biroului notarial de către un alt notar public sau de desfiinţare a acestuia;

b) după avizarea de către Colegiul director al Camerei, cererea se înaintează Biroului executiv al Consiliului Uniunii, care propune ministrului justiţiei încetarea calităţii de notar public. Ministrul justiţiei va soluţiona cu celeritate cererea;

c) după comunicarea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii de notar public, acesta nu mai poate instrumenta acte şi proceduri notariale. În situaţia în care notarul public nu poate lua cunoştinţă de ordinul ministrului justiţiei, Colegiul director al Camerei va dispune luarea măsurilor necesare;

d) în cazul în care notarul public îşi desfăşoară activitatea într-o societate profesională, se procedează la ridicarea sigiliilor şi a dispozitivului digital de semnătură electronică şi se întocmeşte un proces-verbal de constatare a încetării activităţii de notar public. Colegiul director al Camerei va informa, în scris, ANCPI, CNARNN, Autoritatea de Supraveghere a AEGRM, Casa de Asigurări a Notarilor Publici şi furnizorul de semnătură electronică despre încetarea calităţii notarului public.

(3) În cazul desfiinţării biroului notarial, individual sau asociat, după comunicarea ordinului de încetare a calităţii de notar public, Colegiul director al Camerei dispune formarea unei comisii care are următoarele atribuţii:

a) de a închide şi ridica registrele notariale;

b) de a ridica sigiliile, timbrul sec şi dispozitivul digital de semnătură electronică;

c) de a dispune ştergerea din memoria calculatoarelor a informaţiilor şi datelor cu caracter notarial;

d) de a inventaria şi ridica arhiva notarială a biroului; arhiva financiar-contabilă rămâne în păstrarea şi gestiunea persoanei căreia i-a încetat calitatea de notar public, pentru definitivarea situaţiei financiar-contabile;

e) de a dispune dezafectarea firmei biroului notarial;

f) de a aduce la cunoştinţa publicului, prin afişare, faptul că biroul notarial a fost desfiinţat, precum şi locul de unde se pot solicita informaţii.

(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică şi în cazul în care notarul public a avut sediu secundar.

(5) În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, comisia este sprijinită de către personalul de specialitate al Camerei.

(6) După ridicare, sigiliile se înregistrează în registrul de sigilii şi se păstrează până la obţinerea avizului Arhivelor Naţionale ale României, după care se distrug, fiecare operaţiune fiind consemnată într-un proces-verbal.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 77. – În vederea încetării calităţii de notar public potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) şi b) din lege, cererea se depune la Cameră şi se înaintează ministrului justiţiei prin Biroul executiv al Consiliului Uniunii.

b) în cazul constatării incapacităţii de muncă, în condiţiile legii;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 70. – (1) Încetarea calităţii de notar public în cazurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. b) şi h) din lege se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza documentelor medicale prevăzute de legislaţia în vigoare prin care se atestă incapacitatea de muncă sau existenţa unei boli psihice ireversibile.

(2) Dispoziţiile privind încetarea activităţii notarului public sau desfiinţarea biroului în care acesta îşi desfăşoară activitatea se aplică în mod corespunzător.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

c) în caz de neexercitare a funcţiei, fără justificare, o perioadă neîntreruptă de cel puţin 6 luni;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 71. – Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. c) din lege se dispune de ministrul justiţiei, la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza deciziei Colegiului director al Camerei, emisă în urma verificărilor evidenţelor Camerei şi situaţiei de fapt.

d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în condiţiile prezentei legi;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 72. – (1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. d) din lege se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza hotărârii Consiliului de disciplină sau, după caz, a Consiliului Uniunii ori a instanţei de judecată, rămasă definitivă.

(2) Dispoziţiile art. 74 se aplică în mod corespunzător.

e) în cazul văditei incapacităţi profesionale, constatată în urma controlului exercitat în condiţiile prezentei legi;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 73. – Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. e) din lege se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea altui titular al acţiunii disciplinare, ca urmare a aplicării în mod repetat, în ultimii 5 ani, a uneia sau mai multor sancţiuni disciplinare cu privire la calitatea activităţii notariale, prevăzute de art. 42 alin. (1) lit. a) -c) din lege.

f) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârşirea cu intenţie a unei alte infracţiuni;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 74. – (1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. f) din lege se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza copiei certificate a hotărârii judecătoreşti de condamnare rămase definitivă sau a certificatului de grefă din care rezultă acest fapt.

(2) După primirea de la instanţa de judecată a copiei certificate a hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare a notarului public, ministrul justiţiei dispune încetarea de îndată a calităţii notarului public.

(3) În termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţă despre condamnarea definitivă, notarul public, Camera din care acesta face parte şi Uniunea au obligaţia informării direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei despre aceasta şi, după caz, a înaintării documentelor doveditoare, dacă sunt în posesia acestora.

(4) Are obligaţia înaintării documentului, de la data la care a luat cunoştinţă de existenţa hotărârii judecătoreşti de condamnare, dacă a intrat în posesia copiei hotărârii judecătoreşti de condamnare rămase definitivă sau a unui certificat de grefă din care rezultă acest fapt:

a) notarul public condamnat către Camera din care face parte, în termen de 5 zile;

b) Camera către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, în termen de 5 zile.

(5) Îndată după primirea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii notarului public condamnat definitiv, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune ridicarea licenţei de funcţionare, înştiinţând despre aceasta RNENP şi Camera în care notarul îşi desfăşoară activitatea.

(6) Camera, primind înştiinţarea de ridicare a licenţei, dispune de îndată ridicarea sigiliilor, a dispozitivului digital de semnătură electronică, închiderea registrelor notariale şi informează ANCPI, CNARNN şi Autoritatea de Supraveghere a AEGRM.

(7) După emiterea ordinului ministrului justiţiei de încetare a calităţii de notar public se va proceda, în condiţiile prezentului regulament, la efectuarea celorlalte formalităţi necesare încetării activităţii notarului public condamnat.

(8) Începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. f) din lege, notarul public are obligaţia de a nu mai îndeplini activitate notarială.

g) în cazul în care notarul public nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 22 a) –g);

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 75. – (1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. g) din lege se constată sau se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza documentelor justificative cu privire la neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute de art. 22 lit. a) -g) din lege.

(2) Dispoziţiile privind încetarea activităţii notarului public şi desfiinţarea biroului în care acesta îşi desfăşoară activitatea se aplică în mod corespunzător.

h) în cazul constatării, în condiţiile prevăzute la art. 41 (3), a unei boli psihice ireversibile;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

(2) Dispoziţiile privind încetarea activităţii notarului public sau desfiinţarea biroului în care acesta îşi desfăşoară activitatea se aplică în mod corespunzător.

i) prin deces.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 76. – (1) Încetarea calităţii de notar public în cazul prevăzut la art. 41 alin. (1) lit. i) din lege se constată de ministrul justiţiei, din oficiu sau la sesizarea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, pe baza certificatului de deces.

(2) Dispoziţiile privind încetarea activităţii notarului public şi desfiinţarea biroului în care acesta şi-a desfăşurat activitatea se aplică în mod corespunzător. De asemenea, se vor avea în vedere următoarele:

a) procesele-verbale întocmite de comisia constituită de Colegiul director al Camerei se încheie cu personalul existent la nivelul biroului notarial, iar în lipsa acestuia, se vor face menţiunile corespunzătoare în procesul-verbal;

b) repartizarea de către Colegiul director al Camerei a actelor şi procedurilor aflate în curs de soluţionare unui alt notar public, cu obligaţia încunoştinţării părţilor;

c) redistribuirea personalului auxiliar, în măsura disponibilităţilor;

d) sesizarea de către preşedintele Camerei a RNENP în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare în registru;

e) sesizarea de către preşedintele Camerei a organelor fiscale cu privire la decesul notarului.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f), instanţa de judecată comunică de îndată compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Uniunii copia certificată a hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare.

(3) Notarul public poate fi menţinut în activitate în cazul în care, pentru o infracţiune săvârşită din culpă, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei, s-a aplicat pedeapsa amenzii sau acesta a beneficiat de amnistie ori graţiere înainte de începerea executării pedepsei şi se apreciază că fapta săvârşită nu a adus atingere prestigiului profesiei.

(4) Încetarea funcţiei de notar public se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 68. – Încetarea calităţii de notar public se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.

(5) La încetarea calităţii de notar public, Camera are obligaţia de a ridica de îndată sigiliile, registrele şi arhiva. Registrele şi arhiva se vor prelua, în următoarea ordine, de către:

a) notarul public asociat;
b) un alt notar public din circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau, în lipsă, din circumscripţia aceleiaşi Camere, în cazul în care notarul public a cărui funcţie a încetat îşi desfăşura activitatea într-un birou notarial individual;
c) Cameră, în cazul în care arhiva nu poate fi preluată de un notar public.

(6) În cazul în care Camera este împiedicată să îşi exercite atribuţiile prevăzute la alin. (1)-(5), aceasta poate solicita sprijinul organelor de ordine publică.

Art. 41. – (1) Notarul public este suspendat din funcţie:

a) în caz de incompatibilitate;
b) pe perioada interdicţiei de a-şi exercita funcţia, dispusă în condiţiile legii sau ca măsură disciplinară;
c) în caz de nedepunere a situaţiei statistice lunare la termenul stabilit prin hotărârea Consiliului Uniunii, timp de două luni consecutiv;
d) pentru neachitarea integrală, în termen de două luni de la scadenţă, a obligaţiilor băneşti profesionale, până la depunerea situaţiilor statistice şi/sau achitarea debitului şi a penalităţilor aferente acestuia;
e) în caz de incapacitate temporară de muncă;
f) în cazul concediului pentru creşterea şi îngrijirea copilului, în condiţiile legii;
g) în cazul în care împotriva notarului public s-a luat măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu, până la încetarea măsurii;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 82. – Suspendarea notarului public în cazul prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. g) din lege se dispune începând cu data luării măsurii arestării preventive, pe toată durata măsurii, inclusiv pe durata prelungirii sau menţinerii acesteia, până la încetarea măsurii arestării preventive.

h) la cererea formulată în scris;
i) când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să îşi exercite funcţia în mod corespunzător, în condiţiile stabilite de regulament;

+ Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :

Art. 84. – (1) În cazul prevăzut la art. 42 alin. (1) lit. i), suspendarea se dispune prin ordin al ministrului justiţiei, pe baza unei expertize medicale efectuate de comisia de examinare medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului asimilat acestora, precum şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură.

(2) La solicitarea Colegiului director al Camerei în care notarul public îşi desfăşoară activitatea, Biroul executiv al Consiliului Uniunii dispune, prin decizie, prezentarea notarului public la comisia de examinare medicală pentru efectuarea controlului medical. Notarul public faţă de care s-a dispus efectuarea controlului medical are obligaţia de a se prezenta la comisia medicală la data la care a fost convocat de aceasta.

(3) Câte un exemplar al expertizei medicale se transmite Camerei şi notarului public.

(4) Raportul comisiei de examinare medicală poate fi contestat, în termen de 5 zile, de către Colegiul director al Camerei sau de către notarul public, la Comisia superioară de examinare medicală. Aceasta va soluţiona contestaţia în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei. Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

(5) După efectuarea expertizei medicale şi, după caz, a soluţionării contestaţiei, Colegiul director al Camerei înaintează, de îndată, Biroului executiv al Consiliului Uniunii propunerea sa privind notarul public, însoţită de raportul de expertiză iniţial şi, respectiv, de raportul de expertiză al Comisiei superioare de examinare medicală.

(6) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se pronunţă asupra propunerii Colegiului director al Camerei prin decizie, care se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei, împreună cu actele prevăzute la alin. (5), în vederea emiterii ordinului de suspendare.

(7) După expirarea perioadei de suspendare, Colegiul director al Camerei, pe baza concluziilor unei noi expertize efectuate de comisia de examinare medicală prevăzută la alin. (1), poate propune încetarea suspendării, prelungirea suspendării sau, dacă boala este ireversibilă, încetarea din funcţie potrivit legii. Dispoziţiile alin. (2) şi (6) se aplică în mod corespunzător.

(8) Ministrul justiţiei dispune, prin ordin, asupra propunerii de suspendare din funcţie, de prelungire sau încetare a suspendării ori de încetare a calităţii notarului public, pe baza raportului sau, după caz, a rapoartelor de expertiză întocmite în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) sau (6), după caz, şi a propunerii Colegiului director al Camerei.

j) în cazul prevăzut la art. 39 (7).

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. g), instanţa de judecată comunică de îndată compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Uniunii copia certificată a hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a dispus măsura arestării preventive a notarului public.

(3) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. i), Camera, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a notarului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune încetarea din funcţie, potrivit legii.

(4) La suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarului public îi revine obligaţia predării de îndată Camerei a sigiliilor, registrelor şi, după caz, a arhivei, în vederea păstrării pe perioada suspendării.

(5) Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o.

(6) În cazul suspendării din funcţia de notar, termenul de suspendare începe să curgă de la data încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor şi închidere a registrelor.

+ Punere în aplicare Art. 41. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :SUBSECŢIUNEA a 2-a Suspendarea din funcţia de notar public

Art. 78. – (1) Suspendarea şi încetarea suspendării se dispun, prin ordin, de către ministrul justiţiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.

(2) În cazul suspendării din funcţia de notar public, termenul de suspendare începe să curgă de la data încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor şi închidere a registrelor.

Art. 79. – În cazul în care propunerea de suspendare este formulată de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii, aceasta se face în baza sesizării Colegiului director al Camerei în care notarul public îşi desfăşoară activitatea.

Art. 80. – La suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarul public are obligaţia predării, de îndată, către Cameră, a sigiliilor, registrelor şi, după caz, a arhivei, în vederea păstrării pe perioada suspendării.

Art. 81. – (1) În cazul suspendării, îndată după emiterea şi comunicarea ordinului de suspendare din funcţie, Colegiul director al Camerei dispune constituirea unei comisii care are următoarele atribuţii:

a) de a închide registrele notariale ale notarului public suspendat. În cazul în care suspendarea se dispune pe o perioadă mai mare de 6 luni, iar biroul notarial nu asigură permanenţa serviciului de arhivă sau la cererea notarului public, Colegiul director al Camerei ridică, pe cheltuiala notarului public, registrele şi arhiva;

b) de a ridica sigiliile, timbrul sec şi dispozitivul digital de semnătură electronică;

c) de a pune în vedere, în scris, notarului public suspendat ca, pe perioada suspendării, să nu utilizeze actele, datele şi informaţiile cu caracter personal ale clienţilor, deţinute pe suport hârtie sau pe suport electronic de stocare a datelor;

d) de a dispune dezafectarea firmei biroului notarial, în cazul în care se ridică arhiva şi registrele;

e) de a aduce la cunoştinţa publicului, prin afişare, în cazul birourilor notariale individuale, faptul că activitatea biroului este suspendată, durata suspendării şi locul de unde se pot obţine informaţii.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi cu privire la sediul secundar al notarului public suspendat.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, comisia este sprijinită de personalul Camerei.

(4) Colegiul director al Camerei informează despre suspendarea din funcţie a notarului public ANCPI, CNARNN, Autoritatea de Supraveghere a AEGRM, Casa de Asigurări a Notarilor Publici şi furnizorul de semnătură electronică.

(5) Despre suspendarea din funcţie se face menţiune în RNENP şi se procedează la retragerea licenţei de funcţionare a biroului în care nu mai funcţionează un notar public.

(6) După încetarea suspendării şi reluarea activităţii, notarul public va solicita Colegiului director al Camerei predarea sigiliilor, a timbrului sec şi a dispozitivului digital de semnătură electronică. Acestea vor fi restituite de îndată.

Art. 83. – (1) Notarul public căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia este suspendat de la data la care interzicerea devine executorie, în condiţiile legii penale.

(2) Suspendarea prevăzută la alin. (1) se dispune de către ministrul justiţiei, prin ordin.

(3) În vederea efectuării procedurilor de suspendare, notarul public căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia are obligaţia de a înştiinţa de îndată Colegiul director al Camerei.

(3) Câte un exemplar al expertizei medicale se transmite Camerei şi notarului public.

Art. 42. – Suspendarea şi încetarea suspendării se dispun prin ordin de ministrul justiţiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.

Art. 43. – Pentru motive justificate, Camera va desemna, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legii, un notar public pentru îndeplinirea atribuţiilor notarului public absent sau, după caz, a notarului public aflat în situaţiile prevăzute la art. 88.

Art. 44. – (1) Evidenţa notarilor publici, lucrările privind numirea în funcţie, modificările intervenite în desfăşurarea activităţii, încetarea calităţii de notar public, precum şi cele privind organizarea şi funcţionarea profesiei se realizează, în plan teritorial, de către Camere, iar la nivel naţional, de către Uniune şi compartimentul de specialitate din Ministerul Justiţiei.

(2) Uniunea are obligaţia de a comunica, de îndată, Ministerului Justiţiei certificatele de înregistrare a numirii în funcţia de notar public, precum şi a sediului biroului notarial individual sau asociat, deciziile Colegiilor directoare ale Camerelor de asociere şi încetare a asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii, precum şi, la cerere, orice alte acte privind organizarea şi funcţionarea birourilor notarilor publici.

(3) Ordinele ministrului justiţiei privind numirea în funcţia de notar public, modificările intervenite în desfăşurarea activităţii, precum şi încetarea calităţii de notar public se comunică Uniunii, care are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a fi comunicate de îndată Camerei, acesteia revenindu-i obligaţia comunicării, sub luare de dovadă, notarului public.

Art. 45. – Până la data de 31 martie a fiecărui an, Consiliul Uniunii are obligaţia să întocmească tabloul anual al notarilor publici şi să îl publice în Monitorul Oficial al României, Partea I. Tabloul anual al notarilor publici se actualizează permanent, pe baza datelor furnizate de către Camere, se comunică Ministerului Justiţiei şi se postează pe pagina de internet a Uniunii.

SECŢIUNEA a 6-a
Camera Notarilor Publici

Art. 46. – (1) În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră, cu personalitate juridică.

(2) Sediul fiecărei Camere este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. La nivelul fiecărui judeţ din circumscripţia Camerei funcţionează cel puţin un sediu secundar al acesteia. Camera are ştampilă proprie, care cuprinde cel puţin denumirea Camerei şi stema României, iar în cazul sediilor secundare se menţionează şi denumirea judeţului în care funcţionează sediul secundar.

(3) Din Cameră fac parte toţi notarii publici care funcţionează în circumscripţia acesteia.

(4) Organele de conducere ale Camerei sunt:

a) Adunarea generală a Camerei;
b) Colegiul director al Camerei;
c) preşedintele Colegiului director al Camerei.

(5) Colegiul director este format dintr-un preşedinte, care este şi preşedintele Camerei, un vicepreşedinte, care este şi vicepreşedintele Camerei, şi 3-7 membri. Colegiul director al Camerei este ales de Adunarea generală a Camerei, în condiţiile stabilite prin statutul Uniunii, pentru un mandat de 4 ani, dintre notarii publici care funcţionează în acea Cameră.

(6) Alegerea în funcţiile de conducere ale Camerei se face numai prin vot secret, în condiţiile prevăzute de statut.

(7) Preşedintele şi membrii Colegiului director al Camerei primesc indemnizaţie al cărei cuantum este stabilit de Adunarea generală a Camerei.

(8) În perioada în care Uniunea este autorizată ca operator al Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, Camerele dobândesc de drept calitatea de agent al Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare. În vederea exercitării acestei calităţi, Camerele pot depune o cerere în acest sens la Ministerul Justiţiei, pentru a obţine acordul de a opera în arhivă.

Art. 47. – (1) Pe lângă Camere se pot constitui şi pot funcţiona curţi de arbitraj.

(2) Curtea de arbitraj este o instituţie permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care funcţionează pe lângă Camera Notarilor Publici şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.

(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de arbitraj, precum şi organele de conducere ale acesteia se aprobă de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.

(4) Activitatea curţilor de arbitraj de pe lângă Camere se desfăşoară conform prevederilor Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentului de organizare şi funcţionare şi Regulilor de procedură arbitrală stabilite de către Camere în baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.

(5) Normele cu privire la onorariile arbitrilor şi la taxele arbitrale se aprobă de către Colegiul director al Camerei.

(6) Taxele arbitrale vor fi folosite în scopul susţinerii cheltuielilor legate de soluţionarea litigiilor, plata cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor şi documentarea acestora, precum şi orice cheltuială necesară funcţionării Curţii de arbitraj.

(7) Curtea de arbitraj poate soluţiona numai litigii izvorâte din actele şi procedurile notariale.

(8) Dispoziţiile alin. (1)-(7) se completează cu dispoziţiile referitoare la arbitrajul instituţionalizat din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 14/03/2014 începând cu 18.06.2014.

Art. 48. – Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii:

a) reprezintă Camera în raporturile cu terţii;
b) desemnează notarul public care va elibera, în condiţiile legii, certificatul european de moştenitor, în situaţia în care arhiva succesorală a notarului public care a emis actul se află în administrarea Camerei;

___________

Litera b) a fost modificată prin punctul 13. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

c) desemnează, la cerere sau din oficiu, în cazuri excepţionale, un notar public care să asigure funcţionarea unui alt birou de notar public;
d) angajează personalul de specialitate şi auxiliar, în numărul şi în structura stabilite de Colegiul director al Camerei;
e) coordonează şi conduce compartimentele prevăzute în structura organizatorică a Camerei;
f) convoacă şi conduce şedinţele Colegiului director al Camerei şi ale Adunării generale a Camerei;
g) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei;
h) aprobă, la cererea părţilor, transferul dosarului succesoral;
i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi de actele normative cu caracter intern.

Art. 49. – (1) Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii:

a) sprijină INR în organizarea examenului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar;

___________

Litera a) a fost modificată prin punctul 14. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

b) stabileşte birourile notariale în care se va efectua pregătirea practică a notarilor stagiari;
c) urmăreşte pregătirea teoretică şi practică a notarilor stagiari;
d) înlocuieşte, la cerere sau din oficiu, biroul notarial în care se efectuează pregătirea practică;
e) propune Adunării generale a Camerei actualizarea numărului de notari publici şi a numărului de posturi destinate schimbărilor de sedii;
f) propune Consiliului Uniunii numărul de locuri destinate dobândirii calităţii de notar stagiar;

___________

Litera f) a fost modificată prin punctul 14. din Lege nr. 206/2016 începând cu 12.11.2016.

g) întocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a notarilor publici;
h) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi;
i) stabileşte comisia de inventariere şi lichidare a birourilor notariale, în caz de suspendare sau încetare;
j) poate acorda sprijin şi ajutor material notarilor publici, în cazuri justificate;
k) desemnează un membru al Colegiului director al Camerei sau un alt notar public din cadrul Camerei ce urmează să efectueze menţiunile privind revocarea, anularea, rectificarea actelor notariale aflate în arhiva Camerei;
l) aprobă, la propunerea preşedintelui, organigrama şi statul de funcţii ale personalului de specialitate şi administrativ al Camerei;
m) organizează, la cererea notarului public, vânzarea la licitaţie a bunurilor în vederea lichidării de către notar a pasivului succesoral, în condiţiile stabilite prin regulamentul aprobat de Consiliul Uniunii;
n) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi actele normative cu caracter intern.

(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Colegiul director al Camerei emite decizii executorii.

Art. 50. – Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii:

a) alege şi revocă Colegiul director al Camerei şi Comisia de cenzori, în condiţiile stabilite prin statut;
b) alege şi revocă reprezentantul sau reprezentanţii Camerei, după caz, şi supleantul acestora în Consiliul Uniunii, în condiţiile stabilite prin statut, cu respectarea normei de reprezentare prevăzute de prezenta lege;
c) alege şi revocă reprezentantul Camerei în Consiliul de disciplină, în condiţiile stabilite prin statut;
d) alege şi propune membrul în Consiliul de administraţie al Casei de Asigurări;
e) aprobă anual raportul de activitate şi descărcarea de gestiune ale preşedintelui şi Colegiului director al Camerei;
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Camerei şi execuţia bugetară;
g) aprobă strategia de dezvoltare şi politica de investiţii a Camerei;
h) stabileşte indemnizaţiile membrilor organelor alese;
i) aprobă regulamentele interne ale Camerei;
j) alege membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Camerelor şi al Uniunii, în condiţiile regulamentelor proprii;
k) alege reprezentanţii Camerei conform normei de reprezentare la Congres;
l) acordă şi retrage, la propunerea Colegiului director al Camerei, titlul onorific de preşedinte de onoare notarilor publici care au deţinut calitatea de preşedinte al Colegiului director al Camerei;
m) aprobă actualizarea numărului de notari publici şi a numărului de posturi destinate schimbărilor de sedii, pe care o înaintează Consiliului Uniunii;
n) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi de actele normative cu caracter intern.

Art. 51. – Mandatul organelor alese la nivelul Camerelor începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care s-au organizat alegerile.

+ Punere în aplicare SECŢIUNEA a 6-a prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :SECŢIUNEA a 9-a Camera Notarilor Publici

Art. 143. – (1) Fiecare Cameră are un regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de Adunarea generală a Camerei pe baza regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Camerelor, aprobat de Consiliul Uniunii.

(2) În îndeplinirea scopului pentru care a fost constituită şi pentru serviciile prestate, Camera poate desfăşura, în condiţiile stabilite de către Colegiul director al Camerei şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, activităţi generatoare de venituri proprii.

Art. 144. – Sediile secundare ale Camerei nu au personalitate juridică şi utilizează şi deţin sigilii şi evidenţe proprii.

Art. 145. – Fiecare Cameră are pagină de internet, care cuprinde, cel puţin, următoarele informaţii publice:

a) adresele de contact ale tuturor sediilor Camerei şi programul de lucru al fiecăruia dintre acestea;

b) programul de audienţe;

c) tabloul notarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în Camera respectivă, care cuprinde datele de contact ale notarilor publici şi programul de lucru al biroului notarial;

d) modificările intervenite în modul de desfăşurare a activităţii notarilor publici (concediu de odihnă sau medical, suspendare, încetarea calităţii etc.);

e) lista facultativă a arbitrilor aprobaţi de Colegiul director al Camerei;

f) lista experţilor evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, care evaluează bunurile scoase la licitaţie;

g) informaţii privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor;

h) informaţii privind locul păstrării şi gestionarul arhivelor notariale;

i) informaţii cu privire la organizarea examenelor şi concursurilor de notar stagiar, de notar public sau de schimbare a sediilor birourilor notariale;

j) alte informaţii apreciate de Colegiul director al Camerei ca fiind de interes public.

Art. 146. – (1) Modul de organizare şi funcţionare a Curţii de arbitraj de pe lângă fiecare Cameră, precum şi organele de conducere ale acesteia se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de arbitraj, aprobat de Camere, pe baza regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a Curţii de arbitraj, aprobat de Consiliul Uniunii.

(2) Modul de organizare şi funcţionare a activităţii de arbitraj şi licitaţii de la nivelul Camerei se stabileşte prin regulamente proprii, aprobate de colegiile directoare ale Camerelor pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii cu privire la aceste activităţi.

Art. 147. – Procedura alegerii organelor de conducere ale Camerei şi Uniunii se face în condiţiile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Camerelor, aprobat de Consiliul Uniunii.

Art. 148. – (1) Adunarea generală a Camerei se întruneşte de cel puţin două ori pe an, la convocarea preşedintelui Colegiului director al Camerei. În anul în care se organizează alegerea organelor de conducere ale Camerei şi Uniunii, Adunarea generală a Camerei se întruneşte în şedinţe de cel puţin 3 ori pe an, una dintre acestea fiind destinată alegerilor.

(2) În cazul în care preşedintele refuză convocarea şedinţei, Colegiul director al Camerei poate convoca Adunarea generală ordinară sau extraordinară, după caz.

(3) Adunarea generală a Camerei se convoacă de către preşedinte sau de Colegiul director al Camerei la solicitarea scrisă a Biroului executiv al Consiliului Uniunii sau a cel puţin unei treimi din numărul notarilor publici cu drept de vot în Adunarea generală a Camerei, în condiţiile stabilite prin statut.

(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Adunarea generală a Camerei adoptă, cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi, hotărâri obligatorii pentru toţi notarii publici.

(5) Împotriva hotărârii Adunării generale a Camerei se poate formula plângere la Consiliul Uniunii în termen de 15 zile de la adoptare. Hotărârea Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanţa de judecată competentă în condiţiile legii.

Art. 149. – Prezenţa notarilor publici la adunările generale este obligatorie.

Art. 150. – (1) Adunarea generală a Camerei este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi cu drept de vot.

(2) Notarul public suspendat nu poate participa, cu drept de vot, la Adunarea generală a Camerei.

(3) În cazul în care nu este legal constituită din lipsa cvorumului, se convoacă o nouă Adunare generală a Camerei în condiţiile stabilite prin statut. Adunarea generală a Camerei astfel convocată este legal constituită în prezenţa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Art. 151. – (1) Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare cel puţin o dată pe lună, la convocarea preşedintelui Colegiului sau, în lipsa acestuia, a vicepreşedintelui.

(2) În caz de refuz al preşedintelui sau vicepreşedintelui, Colegiul director al Camerei se poate convoca de către majoritatea membrilor acestuia. Colegiul director al Camerei se poate convoca şi la solicitarea scrisă a Biroului executiv al Consiliului Uniunii.

(3) Convocarea Colegiului director al Camerei se face, în toate cazurile, în condiţiile stabilite prin statut.

(4) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Colegiul director al Camerei adoptă decizii, obligatorii pentru toţi notarii publici din Cameră, cu majoritatea simplă a membrilor săi. În situaţii urgente, Colegiul director al Camerei poate adopta decizii prin exprimarea votului, în scris şi, după caz, pe baza materialelor şi proiectelor de decizii transmise de către preşedintele Colegiului director al Camerei. Transmiterea materialelor şi, ulterior, a votului exprimat se face prin mijloace convenţionale de comunicare, ce asigură dovada transmiterii şi, respectiv, a primirii.

(5) Împotriva deciziei Colegiului director al Camerei se poate formula plângere la Adunarea generală a Camerei în termen de 15 zile de la adoptare. Hotărârea Adunării generale a Camerei poate fi atacată la instanţa de judecată competentă, în condiţiile legii.

(6) Prezenţa membrilor la şedinţele Colegiului director al Camerei este obligatorie.

Art. 152. – (1) Colegiul director al Camerei este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi.

(2) În cazul în care Colegiul director al Camerei nu este legal constituit din lipsa cvorumului necesar, se face o nouă convocare a Colegiului director al Camerei în condiţiile stabilite prin statut. Colegiul director al Camerei astfel convocat este legal constituit în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor săi.

Art. 153. – (1) La şedinţele Colegiului director al Camerei se convoacă şi reprezentantul sau, după caz, reprezentanţii Camerei în Consiliul Uniunii.

(2) Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Uniunii pot să convoace Colegiul director al Camerei şi pot participa la orice şedinţă a Colegiului director al Camerei.

(3) La şedinţele Colegiului director al Camerei este obligatorie prezenţa reprezentanţilor acesteia în Consiliul Uniunii.

Art. 154. – La şedinţele Colegiului director al Camerei, pe lângă personalul de specialitate al Camerei desemnat în acest sens, pot participa, ca urmare a solicitării sau convocării de către preşedintele Colegiului, ori de câte ori consideră necesar, şi alţi notari publici sau specialişti.

Art. 155. – La începutul fiecărui an, Colegiul director al Camerei înaintează Consiliului Uniunii o informare cu privire la activitatea desfăşurată în anul precedent.

Art. 156. – (1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, preşedintele Colegiului director al Camerei emite dispoziţii obligatorii pentru toţi notarii publici din Cameră.

(2) Împotriva dispoziţiei preşedintelui Colegiului director al Camerei se poate formula plângere la Biroul executiv al Consiliului Uniunii în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanţa de judecată competentă, în condiţiile legii.

Art. 157. – În lipsa preşedintelui Colegiului director al Camerei, situaţie adusă la cunoştinţa Colegiului, atribuţiile preşedintelui sunt preluate, de drept, de către vicepreşedintele Colegiului director al Camerei, până la încetarea situaţiei care a determinat absenţa.

Art. 158. – (1) Pentru soluţionarea petiţiilor, preşedintele Colegiului director al Camerei poate solicita note explicative notarilor publici sau notarilor stagiari împotriva cărora au fost formulate plângeri şi, în funcţie de cele constatate, în limita atribuţiilor stabilite de lege, dispune măsurile corespunzătoare.

(2) Preşedintele poate delega atribuţia de soluţionare a plângerilor formulate împotriva notarilor publici sau a notarilor stagiari vicepreşedintelui ori unui alt membru al Colegiului director al Camerei.

SECŢIUNEA a 7-a
Uniunea Naţională a Notarilor Publici

Art. 52. – (1) Notarii publici din România sunt constituiţi la nivel naţional în Uniunea Naţională a Notarilor Publici, unica organizaţie profesională înfiinţată prin lege, cu personalitate juridică, de interes public, cu patrimoniu şi buget propriu.

(2) Uniunea are sediul în municipiul Bucureşti şi are ştampilă proprie, care cuprinde cel puţin denumirea Uniunii şi stema României.

(3) Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Uniunea are următoarele funcţii:

a) de strategie, prin transmiterea de propuneri la elaborarea de către Ministerul Justiţiei a strategiilor în domeniul notarial;
b) de reglementare a activităţii, prin reglementări terţiare specifice, prin care se asigură, în conformitate cu strategia adoptată, punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul notarial şi realizarea cadrului juridic subsidiar specific;
c) de reprezentare pe plan intern şi internaţional a notarilor publici;
d) de îndrumare, sprijin şi control al notarilor publici, în aplicarea corectă a prevederilor legale în domeniul notarial;
e) de administrare a patrimoniului propriu.

(4) În exercitarea funcţiilor care îi revin, Uniunea poate colabora cu autorităţile şi instituţiile publice, cu alte persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine, pentru realizarea unor obiective de interes comun, corespunzătoare domeniului său de activitate.

(5) Statutul aprobat de Congresul de constituire al Uniunii este actul constitutiv al acesteia.

___________

Pus în aplicare prin Statut din 02/10/2014 începând cu 24.11.2014.

(6) Modificarea şi completarea Statutului Uniunii între congrese se fac de către Consiliul Uniunii, după consultarea Adunărilor generale ale Camerelor.

(7) Organele de conducere ale Uniunii sunt:

a) Congresul;
b) Consiliul Uniunii;
c) Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
d) preşedintele Uniunii.

(8) În organele de conducere ale Uniunii pot fi aleşi notarii publici în funcţie, cu o vechime efectivă în profesie de cel puţin 8 ani la data alegerii.

(9) Membrii Colegiului director al Camerei nu pot fi membri ai Consiliului Uniunii. Fac excepţie preşedintele Camerei, care, potrivit art. 55, face parte de drept din Consiliul Uniunii, şi vicepreşedintele Camerei sau un alt membru desemnat în acest sens, numai în situaţia în care îl reprezintă pe preşedinte.

(10) Mandatul organelor alese ale Uniunii începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care s-au organizat alegerile.

+ Punere în aplicare Art. 52. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :SUBSECŢIUNEA 1 Uniunea Naţională a Notarilor Publici

Art. 159. – În îndeplinirea scopului pentru care a fost constituită şi pentru serviciile prestate, Uniunea poate desfăşura, în condiţiile stabilite de către Consiliul Uniunii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, activităţi generatoare de venituri proprii.

Art. 160. – Uniunea are pagină proprie de internet, care va cuprinde, cel puţin, următoarele informaţii publice:

a) adresele de contact ale tuturor sediilor Camerelor şi programul de lucru;

b) programul de audienţe;

c) tabloul notarilor publici, datele de contact ale acestora, precum şi programul de lucru al birourilor notariale;

d) lista facultativă a arbitrilor aprobaţi de colegiile directoare ale Camerelor;

e) lista cu experţii evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, care evaluează bunurile scoase la licitaţie;

f) date privind organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor;

g) date cu privire la locul păstrării şi gestionarul arhivelor notariale;

h) date cu privire la organizarea examenelor şi concursurilor de notar stagiar sau notar public, precum şi a concursurilor de schimbări de sedii;

i) alte date apreciate de Biroul executiv al Consiliului Uniunii ca fiind de interes public.

Art. 161. – Organele de conducere ale Uniunii sunt:

a) Congresul;

b) Consiliul Uniunii;

c) Biroul executiv al Consiliului Uniunii;

d) preşedintele Uniunii.

Art. 162. – (1) Delegaţi cu drept de vot la Congres sunt notarii publici aleşi într-o funcţie eligibilă la nivelul Camerei şi al Uniunii, la care se adaugă reprezentanţii aleşi de Adunarea generală a Camerei pe durata unui mandat, în limita normei de reprezentare prevăzute de lege. Prezenţa delegaţilor la Congres este obligatorie.

(2) La calculul normei de reprezentare pentru alegerea reprezentanţilor Camerelor la Congres, precum şi în Consiliul Uniunii se va avea în vedere numărul notarilor publici în funcţie la sfârşitul lunii anterioare organizării alegerilor, potrivit procedurii stabilite prin regulament aprobat de Consiliul Uniunii.

Art. 163. – Împotriva hotărârilor Congresului se poate formula plângere la instanţa de judecată competentă în condiţiile legii.

Art. 164. – Procedura alegerii organelor de conducere ale Uniunii se stabileşte prin regulamentul aprobat de Consiliul Uniunii.

Art. 165. – Reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii îşi exprimă votul având în vedere respectarea intereselor legitime ale profesiei.

Art. 166. – Prezenţa membrilor la şedinţele Consiliului Uniunii este obligatorie.

Art. 167. – Reprezentanţii Camerelor în Consiliului Uniunii au obligaţia consultării şi informării permanente a Colegiului director al Camerei reprezentate cu privire la activitatea desfăşurată sau care urmează să se desfăşoare la fiecare şedinţă a Consiliului Uniunii.

Art. 168. – Membrii Consiliului Uniunii răspund individual pentru votul exprimat în această calitate.

Art. 169. – Reprezentanţii Camerelor în Consiliului Uniunii au obligaţia informării anuale a Adunării generale a Camerei cu privire la activitatea desfăşurată în Consiliului Uniunii.

Art. 170. – (1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul Uniunii adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru Camere şi notari publici.

(2) Împotriva hotărârii Consiliului Uniunii se poate formula plângere la instanţa de judecată în condiţiile legii.

Art. 171. – În situaţii urgente, Consiliul Uniunii poate adopta hotărâri prin întrunirea în şedinţă prin intermediul sistemului de videoconferinţă sau, fără a fi întrunit în şedinţă, prin vot exprimat prin corespondenţă. În acest din urmă caz, fiecare membru îşi va exprima votul în scris pe baza materialelor şi proiectelor de hotărâri transmise de către preşedintele Uniunii. Transmiterea materialelor şi, ulterior, a votului exprimat se face prin unul dintre mijloacele convenţionale de comunicare, care face dovada transmiterii şi, respectiv, primirii acestora.

Art. 172. – La şedinţele Consiliului Uniunii participă personalul de specialitate al Uniunii, desemnat în acest sens, şi, ori de câte ori este necesar, alţi notari publici sau specialişti, convocaţi de către preşedintele Consiliului.

Art. 173. – Consiliul Uniunii înaintează ministrului justiţiei, la începutul fiecărui an, o informare detaliată cu privire la activitatea notarială desfăşurată în anul precedent, care cuprinde date statistice, aspecte rezultate din verificările efectuate, măsurile luate pentru înlăturarea deficienţelor constatate, precum şi, dacă este cazul, propuneri de îmbunătăţire a activităţii sub aspect legislativ şi administrativ.

Art. 174. – (1) Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întruneşte în şedinţe ordinare cel puţin o dată pe lună, la convocarea preşedintelui Uniunii sau, în lipsa acestuia, a primvicepreşedintelui ori, după caz, a unuia dintre vicepreşedinţi, în condiţiile stabilite prin statut.

(2) Biroul executiv al Consiliului Uniunii funcţionează legal în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.

(3) În cazul în care Biroul executiv al Consiliului Uniunii nu este legal constituit din lipsa cvorumului necesar, se convoacă o nouă şedinţă în condiţiile stabilite prin statut.

(4) În îndeplinirea atribuţiilor legale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii adoptă, în condiţiile prevăzute de art. 58 alin. (5) din lege, decizii obligatorii pentru Camere şi notarii publici. În caz de egalitate de voturi, votul se reia.

(5) Prezenţa membrilor la şedinţele Biroului executiv al Consiliului Uniunii este obligatorie.

(6) La şedinţele Biroului executiv al Consiliului Uniunii participă personalul de specialitate al Uniunii, desemnat în acest sens, şi, ori de câte ori este necesar, şi alţi notari publici sau specialişti, convocaţi de către preşedinte.

Art. 175. – Pentru situaţii urgente, Biroul executiv al Consiliului Uniunii poate adopta hotărâri prin întrunirea în şedinţă prin intermediul sistemului de videoconferinţă sau, fără a fi întrunit în şedinţă, prin vot exprimat prin corespondenţă. În acest din urmă caz, fiecare membru îşi va exprima votul în scris pe baza materialelor şi proiectelor de decizii transmise de către preşedintele Uniunii. Transmiterea materialelor şi, ulterior, a votului exprimat se va face prin unul dintre mijloacele convenţionale de comunicare care fac dovada transmiterii şi, respectiv, primirii.

Art. 176. – (1) În îndeplinirea atribuţiilor legale, preşedintele Uniunii emite dispoziţii obligatorii.

(2) Împotriva dispoziţiei preşedintelui se poate formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Biroul executiv al Consiliului Uniunii. Decizia Biroului executiv al Consiliului Uniunii poate fi atacată la instanţa de judecată competentă, în condiţiile legii.

Art. 177. – (1) În lipsa preşedintelui, situaţie adusă la cunoştinţa Consiliului Uniunii, atribuţiile acestuia sunt preluate, de drept, de către prim-vicepreşedintele Uniunii, până la încetarea acestei situaţii. În cazul în care prim-vicepreşedintele se află în imposibilitatea exercitării atribuţiilor, atribuţiile preşedintelui sunt preluate de către unul dintre vicepreşedinţi, delegat în acest sens de către preşedinte.

(2) Ori de câte ori preşedintele, prim-vicepreşedintele sau vicepreşedinţii se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, acestora le revine obligaţia de a comunica Uniunii motivele şi durata pentru care nu îşi pot exercita atribuţiile.

(3) Pentru soluţionarea petiţiilor, preşedintele poate solicita note explicative notarilor publici sau notarilor stagiari împotriva cărora au fost formulate plângerile şi, în funcţie de cele constatate, dispune măsurile corespunzătoare.

(4) Preşedintele poate delega atribuţia prevăzută la alin. (3), precum şi alte atribuţii prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor sau unui alt membru al Consiliului Uniunii.

Art. 178. – Organizarea şi funcţionarea redacţiei Buletinul Notarilor Publici, a comisiilor de specialitate ale Consiliului Uniunii, a aparatului de specialitate şi administrativ al Uniunii, a RNENP şi a altor entităţi care se înfiinţează la nivelul Uniunii se stabilesc prin regulamente aprobate prin hotărâre a Consiliului Uniunii.

Art. 53. – (1) Congresul este constituit din reprezentanţii notarilor publici, aleşi de Adunarea generală a fiecărei Camere, potrivit normei de un reprezentant la 10 notari publici în funcţie, la care se adaugă membrii Consiliului Uniunii, precum şi vicepreşedinţii Colegiilor directoare ale Camerelor.

(2) În situaţia în care nu sunt aleşi ca reprezentanţi ai Camerei la Congres, membrii Consiliului de disciplină, ai Comisiei de cenzori şi ai Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări a Notarilor Publici participă fără drept de vot la lucrările Congresului.

(3) Congresul se întruneşte în sesiuni ordinare şi extraordinare.

(4) Congresul se întruneşte în sesiune ordinară, de regulă, anual şi în sesiune extraordinară, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacă aceasta reprezintă cel puţin o treime din numărul notarilor publici.

(5) Convocarea Congresului se face de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a Camerelor şi prin publicarea într-un ziar central a datei, locului şi ordinii de zi. Colegiile directoare ale Camerelor sunt obligate să comunice data, locul de desfăşurare a Congresului şi ordinea de zi a acestuia tuturor notarilor publici în funcţie din Cameră.

(6) Camerele sunt obligate să comunice Uniunii lista nominală cu delegaţii la Congres, de regulă, cu cel puţin 15 zile înainte de Congres.

(7) Congresul este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul delegaţilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a delegaţilor prezenţi.

(8) Delegaţii la Congres au libertatea să îşi exprime votul ţinând cont de strategia şi interesele profesiei.

(9) Congresul notarilor publici are, după caz, următoarele atribuţii:

a) adoptă, prin hotărâre, completarea sau modificarea Statutului Uniunii şi a Statutului Casei de Asigurări a Notarilor Publici, cu excepţia modificărilor adoptate între congrese de către Consiliul Uniunii, în condiţiile art. 52 (6);
b) adoptă Codul deontologic al notarilor publici, completările şi modificările care i se aduc în condiţiile stabilite prin statut;
c) validează, prin hotărâre, alegerea reprezentanţilor Camerelor şi a supleanţilor acestora în Consiliul Uniunii, în condiţiile stabilite prin statut;
d) validează, prin hotărâre, alegerea, dintre membrii Consiliului Uniunii, a preşedintelui şi vicepreşedinţilor, în condiţiile stabilite prin statut;
e) validează, prin hotărâre, alegerea membrilor Consiliului de disciplină, în condiţiile stabilite prin statut;
f) dezbate probleme profesionale de interes general şi adoptă, cu majoritate simplă, rezoluţii cu privire la problemele dezbătute;
g) aprobă raportul Consiliului Uniunii şi al Comisiei de cenzori, execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.

(10) Hotărârile şi rezoluţiile cu caracter normativ intern, administrativ-organizatoric sunt obligatorii pentru notarii publici.

(11) Congresul poate delega unele dintre atribuţiile sale Consiliului Uniunii, în condiţiile stabilite prin statut.

(12) Procedura privind convocarea, organizarea şi desfăşurarea Congresului se stabileşte prin statut.

+ Punere în aplicare Art. 53. – prin Regulament Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici şi a activită… din 24/07/2013 :SUBSECŢIUNEA 1 Uniunea Naţională a Notarilor Publici